Şeful statului a promulgat în acest an, potrivit datelor publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor, 260 de legi. Totodată, Iohannis a formulat, în premieră pentru un preşedinte, o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii bugetului de stat pe 2019, pe care l-a catalogat „bugetul ruşinii naţionale”.

Administraţia Prezidenţială a precizat, pentru Agerpres, că în 2019 şeful statului a formulat 22 de sesizări la CCR şi 20 de cereri de reexaminare către Parlament.

În anul care se încheie, Klaus Iohannis a efectuat 21 de deplasări externe ale căror cheltuieli însumează peste 9.600.000 de lei, conform unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale acordat Agerpres.

Nici anul acesta, preşedintele nu a făcut graţieri, deşi au fost înregistrate 33 de solicitări de graţiere complete.

În schimb, el a acordat peste 740 de decoraţii şi a decis retragerea decoraţiilor pentru 12 persoane publice care au fost condamnate în trecut.

La finalul acestui an, şeful statului are cu doi consilieri mai puţin, după ce Bogdan Aurescu (consilier prezidenţial) a devenit ministru de Externe, iar purtătorul său de cuvânt – Mădălina Dobrovolschi (consilier de stat) a demisionat.

În 2019, Iohannis şi-a lansat cea de-a treia carte, volumul „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”, care a fost prezentată în mai multe oraşe.

  • De la „războiul” cu PSD la Guvernul PNL

Preşedintele Iohannis s-a aflat în acest an într-un permanent conflict cu PSD. El a recurs la convocarea referendumului pe justiţie, care a fost organizat odată cu alegerile europarlamentare, pe 26 mai, dar şi la sesizări la Curtea Constituţională sau la trimiterea către Parlament a mai multor cereri de reexaminare.

În cazul legii bugetului de stat pe 2019, preşedintele Iohannis a cerut şi reexaminarea în Parlament, după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea sa.

„Declaraţiile mincinoase şi fuga de responsabilitate nu pot ascunde evidenţa: PSD este unicul vinovat de situaţia în care ne găsim şi că la jumătatea lunii martie nu avem buget”, spunea Iohannis, după respingerea sesizării sale la CCR.

Şi cererea de reexaminare a legii bugetului de stat a fost respinsă de Parlament, iar pe 15 martie preşedintele Iohannis a promulgat actul normativ.

El a susţinut pe parcursul anului că PSD-ALDE au demonstrat „o jalnică ţopăială legislativă şi administrativă”, în locul unei guvernări responsabile.

La începutul anului, Iohannis a refuzat numirea Liei-Olguţa Vasilescu în funcţia de ministru al Transporturilor, pentru că „nu are expertiza necesară gestionarii Ministerului Transporturilor”, iar despre Ilan Laufer, propus vicepremier şi ministru al Dezvoltării, a spus că „nu întruneşte condiţiile pentru a fi numit”. Ulterior, premierul i-a transmis preşedintelui alte propuneri, Lia Olguţa Vasilescu rămânând pe listă, de data aceasta la Ministerul Dezvoltării, iar Mircea Drăghici, la Transporturi. Şi la aceste propuneri Iohannis a spus că documentaţia este incompletă. El a respins propunerea lui Vasilescu la Dezvoltare, iar cei doi şi-au retras candidaturile. Preşedintele Iohannis a semnat ulterior decretele privind numirile lui Daniel Suciu şi Răzvan Cuc pentru cele două funcţii de miniştri.

În aprilie, şeful statului a criticat remanierea propusă de premier în cazul miniştrilor Justiţiei, Fondurilor Europene şi Românilor de Pretutindeni, catalogând-o drept o „farsă”. El anunţa şi că nu acceptă propunerile făcute în locul acestor miniştri, dar a acceptat propuneri interimare la aceste portofolii. Preşedintele Iohannis i-a transmis în scris şefului Executivului de la acea dată că Eugen Nicolicea, Liviu-Tit Brăiloiu şi Oana Florea nu deţin experienţa necesară gestionării respectivelor domenii. I-a acceptat însă ca miniştri pe Ana Birchall, Roxana Mînzatu şi Natalia Intotero.

Tot în 2019, şeful statului a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, iar discuţiile au vizat rezultatele referendumului şi situaţia guvernării. El a acuzat că din cauza PSD România nu este în Schengen. „Am fost foarte aproape, dar au început să facă praf justiţia”, spunea Iohannis.

După alegerile europarlamentare în care românii din diaspora au stat la cozi şi unii nu au reuşit să voteze, preşedintele a solicitat demiterea imediată a miniştrilor de Externe şi de Interne, Teodor Meleşcanu, respectiv Carmen Dan.

În contextul ieşirii ALDE de la guvernare, şeful statului a anunţat că nu acceptă nicio propunere de remaniere, arătând că Guvernul trebuie să vină în faţa Parlamentului. Refuzul de a numi miniştri a atras o sesizare de neconstituţionalitate la CCR.

În septembrie, şeful statului afirma că PSD a „produs” în ultimii ani cea mai „păguboasă” şi cea mai „dezastruoasă” guvernare de după 1989.

Iohannis a intervenit pe tema nominalizării comisarului european din partea României şi a invitat-o la consultări pe Viorica Dăncilă, care a susţinut însă că este atributul Executivului. După respingerea propunerilor venite din partea Guvernului Dăncilă şi învestirea Executivului Orban, europarlamentarul PNL Adina Vălean a devenit comisar european pentru transporturi.

Un alt moment tensionat între Guvern şi preşedinte a fost legat de numirea şefului Statului Major al Apărării. După ce anul trecut preşedintele Iohannis a decis prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării, anul acesta Ministerul Apărării Naţionale a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială prin care a solicitat revocarea decretului privind prelungirea mandatului şefului SMAp. Pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat procesul cu Ministerul Apărării. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea MApN de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului SMAp. Ciucă a rămas şef al SMAp până când a devenit ministru al Apărării în Guvernul Orban.

După ce moţiune de cenzură depusă de Opoziţie a fost adoptată în octombrie şi Guvernul Dăncilă a fost demis, şeful statului l-a propus premier pe preşedintele PNL, Ludovic Orban, care a format un Guvern de „tranziţie”, cum i-a spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a participat la o şedinţă a Guvernului şi i-a chemat la Cotroceni de mai multe ori pe premierul Ludovic Orban şi pe miniştrii Cabinetului său. De asemenea, Iohannis a participat şi la şedinţe ale conducerii PNL.

  • Consultări şi discursuri în Parlament

În martie, înainte de anunţul privind convocarea referendumului pe justiţie, şeful statului a avut consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, cu preşedintele PNL, Ludovic Orban. Pe 28 martie, Iohannis a anunţat convocarea referendumului pe justiţie odată cu europarlamentarele. Ulterior, el a avut consultări şi cu partidele şi formaţiunile parlamentare pe tema referendumului. Pe 4 aprilie, el a anunţat că interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi a adoptării OUG în domeniul judiciar sunt temele referendumului.

După referendum, el a convocat partidele la consultări pentru a decide cum se va pune în practică rezultatul de la referendumul. Ulterior, el le-a propus partidelor şi formaţiunilor semnarea unui Acord Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României.

Şeful statului a avut consultări cu partidele şi formaţiunile parlamentare şi după ce moţiunea de cenzură a Opoziţiei a fost adoptată de Parlament. De asemenea, el s-a întâlnit cu liderii partidelor de Opoziţie.

În aprilie, şeful statului a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice. Pe 2 decembrie, Iohannis a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului pentru celebrarea Zilei Naţionale, iar pe 16 decembrie la cea consacrată aniversării a 30 de ani de la Revoluţie. El a venit în Parlament şi pentru a depune jurământul de învestitură.

  • Campaniile electorale

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut campanie pentru referendumul pentru justiţie participând la mitingurile PNL pentru alegerile europarlamentare.

În campania electorală pentru prezidenţiale el anunţa „războiul cu PSD”.

„Eu nu sunt cu PSD în vreo competiţie electorală, eu sunt cu PSD în război, noi suntem cu PSD în război, şi asta nu pentru că noi suntem aşa răi, pentru că ei au fost răi cu românii. PSD a guvernat împotriva românilor, PSD a venit la putere cu promisiuni mari şi, nici nu a ajuns bine în Palatul Victoria, a început să încerce să subjuge justiţia, să acapareze marile sisteme publice. PSD a atacat democraţia din România – este inadmisibil, a fost inadmisibil şi rezultatul este cel pe care l-au meritat: au fost înlăturaţi de la putere”, a spus Iohannis, la una din acţiunile electorale la care a participat.

În campania pentru alegerile prezidenţiale, preşedintele Iohannis, candidat al PNL, nu a acceptat o dezbatere electorală cu contracandidatul PSD, Viorica Dăncilă, şi nici nu a acordat un interviu vreunei publicaţii. El a participat la întâlnirile cu simpatizanţii organizate de PNL în ţară, la o conferinţă de presă cu jurnaliştii şi la o dezbatere cu analişti, politologi şi jurnalişti, la care a fost şi moderator.

„Unii au început să dezbată dezbaterea. În esenţă, o dezbatere este un lucru onorabil între politicieni, dar nu particip la o dezbatere cu contracandidata, fiindcă doamna Dăncilă, contracandidata mea în turul doi, reprezintă un partid nedemocratic, nereformat, reprezintă guvernul care a întruchipat regimul toxic Dragnea – Dăncilă, regim care a guvernat cras împotriva românilor, (…) şi a atacat românii în stradă în acel 10 august de anul trecut. Pe reprezentanta unui astfel de partid, nedemocratic, care a guvernat împotriva românilor, şi care mai nou aruncă acuzaţii xenofobe în spaţiul public, o astfel de candidată nu pot să o întâlnesc la o dezbatere. Despre ce să vorbim?”, declara şeful statului, în campania electorală.

După câştigarea alegerilor, Iohannis a anunţat că noul mandat de preşedinte va fi unul „mult mai intens”.

  • Bilanţul mandatului

Pe 19 decembrie, preşedintele Iohannis şi-a prezentat bilanţul primului său mandat. El a afirmat că cel mai important obiectiv al primului său mandat a fost menţinerea parcursului proeuropean şi democratic al României, în contextul în care a caracterizat ultimii cinci ani la Cotroceni ca fiind cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost ‘pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria occidentală’.

„Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câştig al mandatului meu este menţinerea cursului democratic şi proeuropean al României. În ciuda multiplelor adversităţi politice, am urmărit consecvent şi fără compromisuri obiectivele strategice ale ţării noastre şi am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală. Mandatul de preşedinte l-am primit din partea cetăţenilor şi, de aceea, este necesar un exerciţiu de transparenţă, cu bilanţul tuturor acestor direcţii şi acţiuni, un bilanţ pe care mi-l asum”, a afirmat Iohannis.

El a arătat că a dorit să facă prezentarea bilanţului după alegerile prezidenţiale, pentru că „un astfel de demers este unul instituţional şi nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale”. Documentul de peste 800 de pagini a fost postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

  • Vizitele externe

În anul 2019, delegaţiile oficiale ale României, conduse de preşedintele Klaus Iohannis, au efectuat 21 de deplasări externe.

Potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale acordat AGERPRES, cheltuielile aferente acestor deplasări au însumat 9.617.402,99 lei lei.

De la preluarea mandatului şi până la sfârşitul lui 2018 şeful statului a efectuat 71 de vizite externe oficiale.

Cea mai importantă vizită efectuată în acest an a fost cea în Statele Unite ale Americii, când preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu omologul său american, Donald Trump.

Şeful statului a efectuat următoarele vizite externe: pe 22 ianuarie, la Aachen, pentru participarea la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare şi integrare franco-german, pe 16 februarie, la Munchen la Conferinţa de securitate, pe 24 şi 25 februarie la Sharm El Sheikh, la summitul Uniunea Europeană-Liga Statelor Arabe, pe 28 februarie, la Kosice, la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), pe 3 mai la conferinţa „The State of The Union” de la Florenţa, 19 şi 20 august la Washington, în perioada 24-26 septembrie, la Adunarea Generală ONU de la New York, pe 1 octombrie la Festivalul Europalia de la Bruxelles, 21 şi 22 octombrie, la Tokyo, la ceremonia de întronare a noului împărat al Japoniei, pe 3 şi 4 decembrie la reuniunea NATO la nivel înalt de la Londra.

De asemenea, preşedintele Iohannis a participat la reuniunile Consiliului European de la Bruxelles.

  • Decoraţii

Şeful statului a acordat, până la data de 17 decembrie, 747 de decoraţii naţionale şi pe domenii de activitate, civile şi militare de pace (inclusiv cele care intră sub incidenţa Legii nr. 182/2002), din care 30 au fost acordate unor instituţii din domeniul învăţământului, sănătăţii şi culturii. Au mai fost acordate 13 decoraţii de război, 23 de decoraţii Drapelelor de luptă ale unităţilor militare, 43 de Medalii Comemorative „Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului” şi 22 de Medalii Aniversare „Centenarul Marii Uniri”. El a decis retragerea decoraţiilor pentru 12 persoane publice care au fost condamnate în trecut. Astfel, decoraţiile au fost retrase pentru Adrian Năstase, Gheorghe Bucur, Miron Mitrea, Dorinel Mihai Mucea, Gheorghe Mencinicopschi, Emilian Cuteanu, Adrian Severin, Dan Voiculescu, Ionel Manţog, Mircia Muntean, Anghel Gh. Cristian şi Irina Paula Jianu.

Decoraţiile pot fi retrase de preşedintele României conform art. 51 din Legea nr. 29/2000 privind Sistemul naţional de decoraţii al României. Potrivit acestui articol, calitatea de membru al unui ordin se poate pierde prin condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedepsa privativă de libertate.

  • Premii

Anul viitor, preşedintele Klaus Iohannis va primi Premiul Charlemagne, decernat în fiecare an personalităţilor care se remarcă în promovarea valorilor europene. Distincţia îi va fi acordată preşedintelui român în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura pe 21 mai 2020 în oraşul german Aachen.