Prevederile programului de guvernare se vor aplica întocmai, iar Ministerul Finanţelor pregăteşte modificările necesare pentru ca acest lucru să se întâmple, cel puţin în ceea ce priveşte fiscalitatea în România. Impozitul pe gospodării, reducerea cotei unice la 10% pentru veniturile peste 2.000 de lei, reducerea contribuţiilor sociale şi eliminarea a patru dintre acestea, inclusiv cea de şomaj, trecerea obligaţiilor de la pensii şi sănătate în sarcina angajatului sunt principalele modificări anunţate, până acum, de Finanţe. Urmează şi altele, spune ministrul Viorel Ştefan, care vor fi cuprinse într-un Cod Economic al cărui draft va fi pus în dezbatere publică în aproximativ două luni. Oficialul guvernamental admite faptul că, în primele trei luni ale anului, investiţiile au bătut pasul pe loc „din cauza vremii capricioase“.

Capital: Impozitul pe gospodării ridică multe semne de întrebare şi îngrijorări. Sunt o serie de necunoscute precum: felul în care se vor depune declaraţiile, când, de către cine şi, mai important, ce soluţii găsiţi pentru alimentarea golului la buget?
Viorel Ştefan:
E important ca populaţia să înţeleagă că lucrurile nu se vor întâmpla peste noapte. Şi pentru noi sunt multe necunoscute la care astăzi se lucrează. E prematur să existe dezbateri ample pe acest subiect. Grupurile de lucru perfectează şi caută răspunsuri la toate întrebările cu privire la implementarea impozitului pe gospodării. Va fi sau nu obligatorie această procedură pentru toată lumea, ce se întâmplă dacă gospodăria nu îşi achită impozitele către stat, cine îi execută, cine îi controlează? Sunt întrebări la care, astăzi, experţii care se ocupă de finalizarea proiectului caută răspunsurile potrivite. Deocamdată ştim doar ce e scris în programul de guvernare: vor fi două cote: 0% şi 10%, reţinerea la sursă a impozitului pe venit se elimină şi se introduce impozitul pe gospodărie, a cărei relaţie cu ANAF va fi preluată de consultanţii fiscali. Implementarea măsurilor privind modificarea impozitării veniturilor şi stabilirea gospodăriilor ca entități fiscale va dura mai mult de şase luni. Chiar dacă vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, primele declaraţii vor fi depuse de gospodării în mai 2019, aferente veniturilor anului 2018. Iar până la finalul anului viitor vom avea timp să găsim și să pregătim atât consultanţii fiscali care se vor ocupa de cele 7 milioane de gospodării, cât şi sistemul informatic al ANAF. Cei 35.000 de consultanţi, potrivit programului de guvernare, vor depune, în numele gospodăriilor, declaraţiile de venit şi vor achita impozitele către stat, atât pe cele fiscale cât şi pe cele locale. Astfel, sperăm să rezolvăm problema cozilor de la ghişee, și de ce nu, să le desfiinţăm pentru persoanele fizice, de la toate instituţiile statului.

Capital: Să ne aşteptăm şi la alte modificări?
Viorel Ştefan:
Se discută foarte mult de modificarea impozitării veniturilor. Însă acesta e doar un capitol din Codul fiscal pe care intenţionăm să îl modificăm. Lucrăm în paralel la schimbări în taxarea pe valoarea adăugată, pornind de la reducerea TVA la 18%, de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, pregătim modificări în cadrul accizelor şi a contribuţiilor sociale. În aproximativ două luni vom finaliza un draft care va conţine toate schimbările aduse Codului fiscal, pe care le vom aplica începând cu anul 2018. Ca exemplu de modificări la care se lucrează, regăsite în programul de guvernare, de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi de 35%, reduse de la 39,25%, şi vor fi datorate exclusiv de angajat. Vor rămâne doar două cote, CAS şi CASS, şi vom elimina celelalte patru cote, inclusiv contribuţia de şomaj. Vom analiza din ce surse se va plăti indemnizaţia de şomaj. De asemenea, se va modifica modul de stabilire a CAS şi CASS în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Respectiv CAS-ul se va plăti fie la bugetul asigurărilor sociale de stat, fie la fondurile de pensii private, baza de calcul fiind cel puţin egală salariului minim pe economie. CASS-ul se va plăti la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activităţi desfăşurate.

 

Capital: Legea redevenţelor în ce stadiu este?
Viorel Ştefan:
În momentul în care am devenit ministru al Finanţelor, am moştenit o formă a acestei legi, care includea şi impozitul pe profitul excepţional din exloatarea de petrol şi gaze. Acest proiect reglementa doar regimul redevenţelor pentru zăcămintele menţionate mai sus. Am considerat că este nevoie de o regândire a tuturor taxelor de exploatare pentru toate tipurile de zăcăminte. Motiv pentru care, redactarea legii, cu completările menţionate, s-a mutat în responsabilitatea Ministerului Economiei. Iar MFP pregăteşte un proiect de modificare a Codului Fiscal care să includă şi acest impozit pe profiturile excepţionale ale companiilor petroliere.

Capital: Cum au evoluat veniturile şi cheltuielile bugetului în primul trimestru?
Viorel Ştefan:
În 25 aprilie s-a publicat execuţia bugetară pentru T1 al acestui an. Excedentul este de 1,52 de mld. lei, veniturile fiind de 59,53 de mld. lei, respectiv 95% din program şi cu 7,2% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. S-au înregistrat scăderi la TVA colectată, respectiv 733 de milioane de lei faţă de program, iar totalul de peste 13 mld. lei este cu 9% mai mic decât suma încasată anul trecut. Anul trecut cota TVA era mai mare iar situația lunii ianuarie 2016, care intră în comparație, este una extraordinară, fiind influențată de plățile din fonduri UE 2007-2013. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut de la 19,86 mld. lei în T1 2016, la 21,78 mld. lei în T1 2017. Cheltuielile de capital au fost de 1,076 mld. lei, de la 1,571 mld. lei în T1 2016. Vremea friguroasă a ţinut pe loc proiectele de investiţii, dar alocările vor creşte substanţial în perioada următoare. Cheltuelile de investiţii au fost de 3,04 mld. lei, din care 2,7 mld. lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontați de la UE. Subvențiile sunt în creștere cu 114% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 3,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Capital: Care sunt sumele care v-aţi angajat să le cheltuiţi în 2017 pentru investiţii?
Viorel Ştefan:
Anul acesta am alocat 39,4 miliarde de lei, respectiv 4,48% din PIB, cu 10 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, pentru:
Sănătate – construcţia de spitale regionale şi dotarea fiecărui spital judeţean cu un Computer-Tomograf; dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului
Educaţie: – demararea programului „Masă caldă“ pentru 29.695 de elevi din 50 de şcoli; finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli (48 milioane de lei), bani care vor fi cheltuiţi din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale
Transporturi: – finalizarea a 62,5 kilometri din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva, finalizarea a 28,7 km din secţiunea de autostradă Sebeş-Turda; finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu- Jiu, Târgu-Mureş, Caracal, Braşov şi modernizarea centuri municipiului Bucureşti între A1 şi DN7; finalizarea magistralei 4 de metrou Bucureşti (325 de milioane de lei); finalizarea reabilitării a 272 de km de drumuri naţionale; finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea.