Discuțiile au fost vii și am putut afla importante puncte de vedere mai ales din spectrul celor care ar putea transforma cu adevărat deșeurile în niște resurse valorificabile, care ar putea reintra cu succes în circuitul economic.

”Sunt deșeuri ce pot fi reciclate la infinit.Spre exemplu, sticla. Deci, putem să facem în așa fel încât să folosim aceste deșeuri ca materie primă. (…) În ultimii ani s-au făcut importante progrese, dar ordinea privind selectarea corectă a deșeurilor nu poate fi impusă doar prin campanii de conștientizare. Părerea mea este că ar trebui intervenit și cu  niște măsuri coercitive la generatori, altfel nu vom putea ajunge la acel grad de reciclare și la furnizarea unei materii pentru sortate așa cum trebuie.(…) În momentul de față, sarcina de a amenda generatorul de deșeuri care nu colectează separat revine prin lege administrațiilor publice locale. Adică, operatorul de salubritate, deși are ținte de colectare selectivă stabilite prin lege, nu are o altă pârghie în afară de campaniile de conștientizare.(…) Există și micul sistem care la cumpărarea unui produs ți se reține o garanție pentru ambalaj care ți se returnează la înapoierea ambalajului respectiv. Sistemul funcționează în câteva țări europene și sunt discuții pentru a fi implementat și la noi, de la 1 ianuarie, parcă este ținta Ministerului Mediului. Poate fi o soluție, dar numai dacă va lucra în parael cu serviciile de salubrizare existente. (…) Pentru o colectare selectivă corectă și pentru reciclare, aș încerca să mă asigur că generatorii de deșeuri au o infrastructură de colectare-separare corect dimensionată și facil de utilizat. Apoi, aș implementa un sistem de amenzi funcțional. Dacă aceste lucruri sunt asigurate, celelate aspecte vor decurge orecum de la sine”, au fost câteva din părerile directorului general al Iridex Salubritate, Dan Anghel.

Și opiniile lui Sorin Matei au fost printre cele mai apreciate la dezbaterea online organizate de revista Capital: ”Printre altele, grupul nostru de firme se ocupă și de sortarea, tratarea și reciclarea acestor deșeuri. Ele devin resursă în momentul în care se constituie în materie primă secundară pentru alte industrii. Desigur, ne-ar ajuta foarte mult dacă acestea ar fi colectate selectiv, într-un mod corect. Astfel, efortul nostru ar fi mult redus. (…) Acum avem de a face cu un amestec destul de eterogen, din păcate în momentul acesta, cât timp se face colectarea pe numai două fracții, conform legii, cea umedă și cea uscată, cea uscată ajungând la selectare, munca noastră este foarte dificilă, mult mai dificilă dacă deșeurile ar fi colectate selectiv pe patru sau mai multe fracții. E adevărat, în multe zone este foarte dificilă implementarea colectării pe patru sau mai multe fracții. (…) Ceea ce rezultă în urma sortării ar trebui să fie materiale refolosibile, de reintrodus într-un circuit economic și refuzul de sortare. Acest refuz de sortare este alcătuit, în general, din materiale foarte combustibile și care ar putea fi valorificate din punct de vedere energetic dacă, într-adevăr, ar exista capacități de incinerare, de valorificare energetică destule. (…) În funcție de calitatea deșeurilor care ajung în stațiile de sortare pe care le administrăm noi, undeva între 5-10 la sută, în cazul deșeurilor municipale colectate oarecum selectiv, poate fi reintrodus în circuiul economic. Procentul ajunge la 70-80% în cazul deșeurilor colectate cu adevărat selectiv”.

Întreaga dezbatere poate fi urmărită aici:

 

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Romprest și face parte din campania de conștientizare publică de colectare selectivă a deșeurilor.