Reuniunea Inițiativei celor Trei Mări (3SI), găzduită anul acesta de Estonia, caută modalități de a crește nivelul de trai într-o parte a Europei în care nu au fost atinse încă nivelurile din vest. Însă 3SI este finanțată în principal de Statele Unite, nu de țări europene, ceea ce îi determină pe unii să se întrebe dacă UE este ocolită, transmite Euronews.

Există, de asemenea, o amplă bătălie geopolitică pentru influență în această regiune: sumele vaste angajate pentru 3SI de către SUA au venit pe măsură ce China investește în altă parte a Balcanilor.

3SI a început ca un forum pentru ca liderii și oficialii să se întâlnească și să discute: „cele trei mări” din denumire se referă la Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră, apele de-a lungul cărora statele membre au țărm. Cu excepția Austriei, toți membrii sunt țări care au aderat la Uniunea Europeană după 2004.

De asemenea, ele se numără printre cele mai puțin dezvoltate din UE: venitul pe cap de locuitor a crescut vertiginos aici în anii care au urmat prăbușirii comunismului, dar a stagnat în special după criza financiară din 2007-2008. Astăzi, nivelul veniturilor din țările est-europene rămâne în urmă, la aproximativ 70% din nivelul din vest.

Cum pot aceste țări să ajungă din urmă vestul?

Fondul Monetar Internațional spune că nivelul de trai se va îmbunătăți dacă regiunea va avea rețele mai bune de drumuri, căi ferate și energie, precum și investitori care să ajute la finanțarea lor. Dar, adaugă FMI, coordonarea proiectelor între atât de multe țări îngreunează acest proces.

„Proiectele de infrastructură transfrontalieră presupun o mare complexitate, în special legată de provocările de coordonare, cadrele de reglementare incoerente între țări și nivelurile variate de guvernanță și bonitate”, a spus (fondul) într-o analiză, luna trecută.

Acesta a fost motivul pentru care 3SI a fost lansată de Polonia și Croația în 2016 – ca o modalitate de a determina oficialii și experții din întreaga regiune să discute despre proiectele de infrastructură comune. Sunt implicate alte zece țări: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

Toate sunt state membre ale UE, dar nici guvernele din Europa de Vest și nici Comisia Europeană nu vor fi reprezentate la nivel înalt la summit-ul de luni.

Cel mai entuziast susținător al 3SI este o țară din afara UE: Statele Unite. Secretarul de stat Mike Pompeo a anunțat, în februarie, că va acorda până la un miliard de dolari [850 milioane euro] ca finanțare aprobată de Congres pentru 3SI. El a spus că obiectivul țării sale este „galvanizarea investițiilor sectorului privat în sectorul energetic, pentru a proteja libertatea și democrația în întreaga lume”.

Nu a scăpat atenției analiștilor faptul că mulți dintre membrii 3SI se află în imediata apropiere a Rusiei.

Președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, a cărei țară găzduiește summit-ul majoritar virtual în acest an, insistă că 3SI nu este un proiect în competiție cu UE. Ea a declarat pentru radiodifuzorul de stat ERR, săptămâna trecută: „Este un proiect creat ca o așa-numită alternativă la Uniunea Europeană? Răspunsul este nu. UE este pe întreg parcursul la bordul Inițiativei celor Trei Mări.” „Trebuie să evolueze rapid, trebuie să ajungem din urmă Europa de Vest”, a spus ea, adăugând că Uniunea Europeană cheltuiește cel puțin 40 de miliarde de euro în regiune anual.

Proiectele discutate de liderii 3SI includ o conductă de gaze naturale de conectare a Poloniei de Croația, cu terminale maritime în fiecare țară, și o vastă autostradă din Lituania, până în nord, la coasta egeeană a Greciei. Băncile din unele state membre au înființat un fond de investiții care va ajuta la finanțarea unora dintre planuri. Există, de asemenea, sugestii că Ucraina, care nu este un stat membru al UE, s-ar putea alinia în curând la proiectele 3SI.

Rusia și SUA nu sunt singurele puteri implicate în bătălia geopolitică pentru influență în această regiune. Mulți au făcut comparații între 3SI și Inițiativa Belt and Road, programul de investiții internaționale al Chinei, prin care Beijingul a finanțat proiecte majore în zeci de țări.

Unul dintre destinatari este Serbia – care nu face parte din 3SI – unde sprijinul financiar recent a inclus o investiție controversată într-un combinat siderurgic din Smederevo. Președintele Aleksander Vucic, a cărui țară nu este membră nici a UE, nici a CSI, a declarat recent că Beijingul – și nu Uniunea Europeană – este singurul aliat pe care se poate baza țara sa. A fost doar o ilustrare a intereselor concurente cu care se confruntă dezvoltarea acestei regiuni multifațetate.

Sursă foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu