Informația momentului pentru toți angajații este legată de programul de lucru ce ar putea suferi modificări drastice, ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Dacă, pe de-o parte, unele companii sunt nerăbdătoare să-i readucă pe angajați în birouri, de cealaltă parte, aceștia din urmă tind să își dorească un program de lucru hibrid, în care să combine prezența la birou cu munca de la distanță, arată BBC într-o analiză.

Informația momentului: Se ia în calcul o schemă 3-2-2

Dacă angajații și companiile vor cădea de acord asupra unor schimbări în acest sens, piața muncii va arăta total diferit față de acum un an.

Trei zile la birou, două zile la distanță și două zile libere. Aceasta este explicația pentru noua structură de lucru 3-2-2, venită din partea cadrelor universitare Lauren C Howe, Ashley Whillans și Jochen I Menges.

Formula pune accent pe flexibilitate, deoarece angajații își pot adapta zilele de muncă în funcție de programul personal. Este o contrast uriaș între formula aplicată în China 9-9-6, în care angajații lucrează de la 9.00 la 21.00, șase zile pe săptămână.

„Angajații au apreciat flexibilitatea experimentată în timpul pandemiei și doresc mai mult în viitor. Adoptarea acestor principii de flexibilitate va veni din partea companiilor care iau în considerare factori precum riscurile de siguranță în fața Covid, preferințele angajaților și tipurile de activități”, spune Ashley Whillans, profesor la Harvard Business School.

Productivitatea, marea provocare

Whillans adaugă că modelul 3-2-2 ar arăta diferit între diferite organizații – mai ales în cadrul companiilor mai mari în care coordonarea personală a mai multor angajați în același timp ar putea fi mai complicată.

Marea provocare este însă cum să asiguri productivitatea și colaborarea între angajați prin adoptarea acestei formule de lucru.

„Fiecare companii are propria abordare, dar ideea generală este să ne gândim când să încurajăm angajații să vină la birou versus să rămână acasă pentru a facilita echilibrul dintre viața profesională și viața personală și pentru a crește interacțiunile sociale creative și informale între angajați”, spune ea.

Conceptul unei săptămâni de lucru de patru zile nu este nou – unele companii au aplicat deja ideea. Propunerea a fost înaintată încă din anii 1970 și a fost implementată sporadic în ultimele decenii. Angajații o readuc acum în discuție și speră că ea va deveni realitate.

Angajații, mai productivi acasă

Un motiv este legat de relația angajat-productivitate, care a evoluat într-un mod neașteptat pe care poate doar pandemia l-ar fi putut aduce: mulți au constatat că, în timp ce lucrează la distanță, au fost mai eficienți, fără a avea nevoie de cinci zile de muncă pentru a-și îndeplini sarcinile.

Un sondaj realizat de site-ul american de locuri de muncă FlexJobs a arătat că 51% dintre respondenți au declarat că sunt mai productivi acasă, inclusiv părinți care lucrează la domiciliu, arată digi24.ro.

O asemenea concluzie este pusă pe seama unei concentrări mai bune, în lipsa agitației de birou. O altă explicație ar fi însă că nu sunt atât de multe sarcini de îndeplinit care să necesite cinci zile de muncă.

”O nouă mentalitate privind productivitatea”

Informația momentului. Ideea săptămânii de lucru de patru zile nu este doar un vis indus de pandemie: Covid-19 a influențat câteva companii să adopte strategia.

În decembrie, Unilever din Noua Zeelandă a implementat un studiu săptămânal privind munca în patru zile. „Angajații noștri vor lucra 80% din timp, păstrându-și în același timp 100% din salarii și cu atingerea 100% a indicatorilor de performanță / producție”, spune Nick Bangs, directorul general al Unilever Noua Zeelandă.

Nu există un șablon, adaugă el, astfel că angajații își aleg care să fie ziua liberă. Scopul, spune el, este de a crea o nouă mentalitate privind productivitatea și de a încuraja flexibilitatea și menținerea unei stări de sănătate mai bună.