Flota de Nord a Rusiei pune la punct îndeplinirea sarcinilor defensive în legătură cu apariția navelor NATO în apropierea coastelor Rusiei. De această dată în Marea Barents a intrat fregata franceză „Aquitaine”, care în intervalul 3-4 iunie a interacționat cu flota Norvegiei într-o zonă de la est de Insulele Lofoten. Aceasta este deja a doua vizită din acest an pe care Forțele Maritime ale NATO o fac la frontierele arctice ale Rusiei.

La începutul lunii mai, în Marea Barents, pentru prima dată în ultimele câteva decenii, a intrat un grup de șoc al NATO, alcătuit din patru nave ale Forțelor Maritime Militare ale SUA și Marii Britanii. Pentru a le frâna activitatea, Flota Nordului a organizat manevre militare care au devenit un obstacol în calea pătrunderii navelor Alianței spre coasta arctică rusească. La acea dată, șeful Direcției Generale operative a Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, general-colonel Serghei Rudskoi, aprecia acțiunile navelor NATO în Marea Barents drept provocatoare. După cum a afirmat Rudskoi, în timpul vizitei din luna mai la malurile arctice ale Federației Ruse, „forțele Alianței au pus la punct înfrângerea obiectelor rusești și interceptarea rachetelor balistice”, notează Nezavisimaia Gazeta.

Nu este exclus ca sarcina fregatei franceze să fie acum aceeași, iar forțele marine ale Flotei Nordului deja se pregătesc să opună rezistență.

Vinerea trecută, Centrul Național de control al Apărării al Rusiei a comunicat că Flota Nordului a început să urmărească „acțiunile fregatei care are la bord o armă de rachetă dirijabilă și care a intrat în Marea Barents pe 5 iunie. Iar serviciul de presă al Flotei Nordului a declarat pe 7 iunie că mai mult de zece nave ale flotilei sale din peninsula Kola desfășoară zile acestea în Marea Barents manevre cu exerciții de tragere.

Au loc mai multe exerciții

Se informează, de asemenea, desfășurarea de noi exerciții ale mai multor submarine nucleare și Diesel-electrice, care „în versiunea duel” au lansat „câte două torpile practice”. Departamentul militar al Federației Ruse nu a comunicat dacă nava franceză este considerată un potențial inamic. Se cunoaște însă că fregata „Aquitaine”, care poate atinge ținte aflate nu doar pe mare, ci și în adâncul teritoriului terestru (până la 1.000 km), a luat parte, în aprilie 2018, la lovituri de rachetă asupra unor ținte din Siria, aflate în apropierea unor obiecte rusești și a unor subunități de aviație și de apărare aeriană. Din fericire, atunci nu a fost rănit niciun militar rus. NATO însă a afirmat despre lovituri că au fost eficiente. 

Săptămâna trecută, Comandamentul Forțelor Maritime Militare franceze a declarat oficial că echipajul fregatei „Aquitaine” va traversa pentru prima dată Cercul Polar ca să „studieze această regiune și caracteristicile acesteia, precum și pentru a demonstra prezența unui steag francez acolo”. Înainte de aceasta, fregata a participat la țărmul Norvegiei la manevre de amploare, ” interacționând cu cele două fregate HNoMS Thor Heyerdhal și HNoMS Fridjof Nansen, precum și cu submarinul HNoMS Uredd, cu patrula Skjol și cu avioanele de vânătoare F16″. Structurile de informare ale Forțelor Maritime Militare franceze au relatat despre utilizarea eficientă în cadrul exercițiilor a elicopterului de luptă de transport NH90 NFH („Cayman”), care „a luptat cu o navă anti-submarin, a îndeplinit sarcini de luptă împotriva unor submarine inamice și sarcini de luptă radio-electronică”. 

După aceste manevre, „Aquitaine” a ajuns în Marea Barents. Nu se cunoaște planul acțiunilor sale ulterioare. Nu este exclus ca fregata să soluționeze sarcini similare prin interacțiunea cu submarine aparținând țărilor membre NATO care patrulează în mod regulat în largul coastelor arctice ale Federației Ruse.

„Bineînțeles, navele militare ale țărilor membre NATO se pot afla în Marea Barents. Și, desigur, ele vor interacționa cu navele aliații lor, lucru pe care l-am văzut săptămâna trecută, la manevrele cu participarea fregatei franceze ‘Aquitaine’ – a declarat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, președintele Comitetului Central al CC al Uniunii profesionale a militarilor din Rusia, căpitan de rangul întâi în retragere, Oleg Șvedkov, care a slujit o îndelungată perioadă de timp pe submarine din cadrul Flotei Nordului. – Lumea revine la perioada ‚războiului rece’. Confruntarea dintre NATO și Rusia sporește, inclusiv în regiunea arctică. Alianța a decis probabil să-și anunțe prezența militară constantă în apropierea granițelor arctice ale Federației Ruse. Astfel, se impune sarcina de a menține Flota rusească a Nordului în permanentă tensiune”.

Care este planul Rusiei

Expertul este de părere că în viitorul apropiat, după fregata franceză, vom vedea în apropierea Drumului Maritim de Nord și a nave militare aparținând altor țări membre NATO. „Ca răspuns, Federația Rusă va continua să- și consolideze capacitățile militare privind asigurarea securității regiunii arctice”, a spus Șvedkov. Un pas în această direcție poate fi considerată și semnarea, pe 5 iunie, a Decretului președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, referitor la noua împărțire administrativ-militară a Federației Ruse, în care în componența Comandamentului Strategic Unit „Nord”, în fapt a Flotei Nordului, sunt incluse regiunile de N-V, situate dincolo de Cercul Polar. „De acum încolo Flota Nordului va răspunde nu doar de apărarea pe mare, ci și pe uscat – pe teritoriile Republicii Komi, în regiunile Arhanghelsk și Murmansk, precum și în Districtul Autonom Nenețki”, a menționat expertul.

General-locotenent în rezervă Iuri Netkacev a declarat, pentru „Nezavisimaia Gazeta” că „acordarea, Flotei Nordului, a statutului de unitate militară și administrativă specială, va contribui la rezolvarea sarcinilor de apărare în direcția strategică arctică”. Dar pentru că Rusia dezvoltă proiectul Drumului Maritim de Nord, acestea nu vor sarcini strict militare. „De securitatea Drumului Maritim de Nord va răspunde Flota Nordului, iar regiunile care au intrat în componența flotei vor îndeplini sarcinile de gospodărie și de mobilizare. În această structură nu-și are locul confruntarea și confruntarea militară cu NATO”, consideră Netkacev.

El atrage atenția asupra declarației făcută de șeful Statului-Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, în decembrie 2019, când luase poziție împotriva prezenței navelor militare străine pe Drumul Maritim de Nord: „Forțele noastre armate sunt capabile să asigure întru-totul securitatea navigației în acvatoriul Drumul Maritim de Nord”, afirmase Gherasimov la acea dată.