E în joc libertatea presei, ca şi restul statului de drept în Ungaria şi în Polonia: o degradare pe care nimic pare că nu poate să o oprească. La aproape două luni după acordul smuls la Bruxelles pentru a institui un regim de sancţiuni financiare în caz de încălcări ale statului de drept, derivele continuă la Budapesta şi la Varşovia, se arată în editorialul realizat pentru Le Monde. 

În Ungaria, care apare ca un trist model în domeniu, Klubradio, principalul post de radio independent, reputat pentru libertatea cuvântului şi pentru criticile sale la adresa puterii, va trebui să înceteze să emită la Budapesta, duminică, 14 februarie seara, după ce a pierdut recursul în faţa justiţiei. După mai bine de zece ani de piedici administrative, postului i s-a retras sub pretexte iluzorii licenţa de către Consiliul pentru media, un organism aflat în mâinile unor apropiaţi ai prim-ministrului naţionalist, Viktor Orban.

Miercuri, 10 februarie, o imagine înfricoşătoare i-a întâmpinat pe cititorii media private poloneze: pagini negre, destinate să arate „cu ce ar semăna o lume fără media independente”. Vreo 50 de organe de presă au vrut să protesteze în acest fel contra unui proiect de lege al guvernului care urmăreşte să taxeze încasările din publicitate, ceea ce le va lipsi de resurse cruciale. Deoarece Polonia, ca şi Ungaria, aplică aceeaşi metodă pentru a slăbi treptat pluralismul presei: să retragă publicitatea de stat din toate media care deranjează, să supună audiovizualul public, să închidă ultimele organe independente sau să determine cumpărarea lor de către apropiaţi ai puterii.

Aplicată în Ungaria din 2010, metoda a reuşit să nu mai rămână în această ţară decât o singură televiziune cu adevărat independentă, RTL, care nu rezervă decât o parte foarte limitată programelor de informare, şi un singur cotidian de opoziţie, Nespszava.

Situaţia nu este încă la fel de rea în Polonia, dar cumpărarea în decembrie 2020 a primului distribuitor de presă, ca şi a imperiului presei regionale Polska Press de către gigantul naţional al energiei PKN Orlen, al cărui consiliu de administraţie este dominat de apropiaţi ai partidului de la putere, Dreptate şi Justiţie (PiS), arată că ţara merge pe aceeaşi cale.

Nerespectarea deontologiei în Ungaria și Polonia

În ambele ţări, Viktor Orban şi Jaroslaw Kaczynski dau asigurări că politica lor urmăreşte să „reechilibreze” tratamentul media. Este totuşi suficient să te uiţi la canalul lor public de televiziune pentru a vedea că rezultatul nu are nimic de a face cu jurnalismul. Timp redus acordat exprimării opoziţiei, absenţa totală a criticii la adresa puterii, atacuri defăimătoare contra tuturor „duşmanilor publici” precum Comisia Europeană sau magistraţii independenţi… Aceste practici nu respectă principiile deontologice de bază şi se dedau la manipulări grosolane.

Întărit de retragerea marilor grupuri media occidentale, reculul pluralismului a avut loc în faţa ochilor unei Uniuni Europene în mare măsură neputincioase. Mecanismul de sancţiuni adoptat în decembrie 2020 la Bruxelles, din păcate, nu a integrat explicit pluralismul media în definiţia statului de drept. El constituie totuşi unul dintre angrenajele lui esenţiale. 

În acest peisaj îngrijorător, Internetul rămâne încă pe moment un spaţiu al libertăţii care trebuie păstrat neapărat. În spatele abonamentelor plătite care îi protejează, jurnaliştii unguri şi polonezi pot spera să-şi poată continua munca. Dar pentru cât timp încă?