Energia atomica reprezinta o alternativa relativ ieftina si de perspectiva, mai ales pentru tarile in curs de dezvoltare. In acest context, si tarile din fostul bloc sovietic au demarat programe energetice nucleare proprii. Trebuia sa se petreaca tragedia de la Cernobil pentru ca oamenii sa-si dea seama ca sistemele ex-sovietice sunt extrem de vulnerabile si ca readucerea lor pe linia de plutire necesita investitii de miliarde de dolari.
26 aprilie 1986, ora 1.24. Din cauza unor erori umane si instalatiilor perimate moral si fizic, la Reactorul numarul 4 de la Cernobil are loc o cumplita explozie, care arunca la o altitudine de peste 11 kilometri zeci de tone de material radioactiv. Urmeaza scene de cosmar.
In accident mor 31 de oameni. Peste 116.000 de locuitori din orasul Pripiat si din 75 de sate sunt evacuati. Mii de hectare de pamant agricol sunt infestate radioactiv. Totul arata ca intr-o zona decupata din filmele cu fantome.
Efectul pe lunga durata este insa mult mai grav. Se apreciaza ca factorii indirecti au provocat intre 5.000 si 75.000 de victime. Dr. Richard E. Webb, specialist in domeniul nuclear, are o viziune mult mai pesimista, considerand ca, in urmatorii ani, Cernobilul va face peste 280.000 de victime. Deci, mai multe decat bombardamentele de la Hiroshima si Nagasaki la un loc.
Abia atunci oficialitatile internationale de specialitate au realizat ca centralele nucleare de fabricatie sovietica au un grad de fiabilitate extrem de redus. Pana la data tragediei din 1986, centralele nucleare din Est erau prohibite inspectiilor, gradul lor de uzura fiind considerat secret de stat sau militar.
Intre timp, Ucraina a devenit independenta, preluand toate necazurile de la Reactorul nr. 4. S-a facut un sarcofag din beton si plumb, cu costul a sute de milioane de dolari, dar acesta pare sa cedeze. Iar comunitatea internationala nu prea sare cu bani. Potrivit unor informatii, conservarea Reactorului 4 si, in general, mentinerea in functiune a celorlalte reactoare, costa Ucraina cam 15% pe an din bugetul national. Nici celelalte centrale din Est nu stau pe roze. Guvernele acestor state fac eforturi mari pentru retehnologizarea complexurilor nucleare, desigur cu sprijin extern.
Nevoia de energie este acuta, mai ales pentru tarile care nu au resurse de hidrocarburi. Iar energia electrica produsa de centralele nucleare este mai ieftina si mai „curata”, in opinia lui Gordon MacKerron, profesor la Universitatea din Sussex. Potrivit expertului britanic, kilowattul-ora are un cost de 10-20 de centi. Stewart Boyle, de la Greenpeace International, nu este atat de optimist, desi recunoaste eficacitatea centralelor nucleare, evident, a celor sigure.
Tot conform lui Boyle, pentru un reactor nuclear cu „speranta de viata” de 30 de ani, este necesara o investitie de 1.000 USD/Kw instalat.
Potrivit estimarilor Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), in Europa de Vest, productia de energie a centralelor nucleare va creste cu 16%, in timp ce in Est este prognozata o crestere de 30%. Aceste date denota goana esticilor spre independenta energetica. Desigur, acest proces are si o serie de bariere, in primul rand financiare. Acestea sunt greu de escamontat, mai ales in tarile din fosta URSS, care trec printr-o criza financiara si economica extrem de grava.
In contextul energeticii nucleare, Romania sta cel mai bine. Centrala de la Cernavoda, dupa sistemul canadian CANDU, este cel mai sigur si mai eficient din estul Europei.
Sa trecem in revista situatia centralelor nucleare din estul Europei.
Bulgaria
Numar de reactoare: 6
Capacitate: 3538 MW
Pondere in sistemul energetic: 45,4%
Centrala nucleara de la Kozlodui se afla in imediata apropiere a granitei romanesti. Specialistii AIEA, dupa o serie de monitorizari, au tras un semnal de alarma. Cele sase reactoare VVER 440 sunt intr-o stare jalnica. Reactoarele de provenienta sovietica functioneaza dupa tehnologia anilor ‘50. Si costurile de constructie au fost mai mici de 500 USD/kw.
AIEA a cerut masuri urgente privind atat investitii in siguranta, cat si oprirea Reactoarelor 1 si 4. Bulgarii nici nu vor sa auda de asa ceva, dat fiind ponderea in sistemul energetic national, considerand ca este vorba de amestec in treburile interne. Cu toate acestea, in ultimii zece ani, guvernul bulgar a recunoscut o serie de defectiuni majore si scapari radioactive in Dunare.
Guvernul are si sprijinul populatiei: in sondajele de opinie, intre 59,2 si 64% dintre bulgari se cramponeaza de Kozlodui. Cu tot sprijinul forurilor internationale, precum si al programelor bilaterale cu SUA si Franta, sistemul nuclear bulgar se zbate intr-o acuta criza financiara. Chiar si experti bulgari (Dimitehev, Stoilov, Sedmarkov) considera ca sistemele de la Kozlodui sunt extrem de riscante. Concluziile Western European Regulators Association (WENRA), publicat in The World Nuclear News Agency (30 martie 1999), sunt clare: „Exista considerabile imbunatatiri in standardele operationale si de siguranta la toate cele sase unitati de la Kozlodui, dar imbunatatirile continue si pe termen lung sunt necesare pentru a ajunge la standarde europene”.
Cehia
Numar de reactoare: 4
Capacitate: 1648 MW
Pondere in sistemul energetic: 19,3%
In constructie: 6
Capacitate: 4914 MW
Datorita dotarilor Skoda, centralele cehesti se apropie de standardele europene. UJV Rez (Institutul de Cercetari Nucleare) este in curs de privatizare (56% Fondul National de Proprietate, 11% Skoda, 30% Centrul Nuclear, 11% municipalitatea). De asemenea, principala furnizoare de materiale, Skoda, a fost privatizata in proportie de 100% in 1992. Pentru sustinerea programului nuclear, Cehia beneficiaza de ajutoare substantiale prin programul PHARE.
Opinia WENRA: „Exista o lipsa de informatii detaliate despre ambele centrale nucleare. Dukovany trebuie sa atinga un nivel sigur, compatibil cu cele similare din Vest. La Temelin este necesar un efort pentru a realiza o siguranta considerabila”.
Lituania
Numar de reactoare: 2
Capacitate: 2.370 MW
Pondere in sistemul energetic: 81,5%
Cele doua reactoare tip RMRK de la Iglina sunt considerate cele mai performante din spatiul ex-sovietic. Cu sprijin BERD si al unui acord de colaborare lituaniano-suedezo-rusa, se intentioneaza modernizarea intregului sistem pana la finele anului 1999. Din cauza dificultatilor financiare, in parlamentul lituanian a demarat o dezbatere dura privind privatizarea centralei.
Recomandarea WENRA: „S-a facut mult pentru a se aduce Iglina la standarde vestice, dar exista o slabiciune a proiectului, concretizat in lipsa unui container adecvat al reactorului, situatie care nu poate fi deocamdata rezolvata”.
Rusia
Numar de reactoare: 29
Capacitate: 19.843 MW
Pondere in sistemul energetic: 13,6%
In constructie: 4
Capacitate: 3.375 MW
Desi fosta URSS a fost prima tara care a demarat un program energetic nuclear in 1948, situatia centralelor este de-a dreptul jalnica din cauza tehnologiilor invechite din anii ‘50 si ‘60. AIEA, numai la reactorul RU 30 Kalinin, a descoperit grave disfunctionalitati si o degradare generala. Poate din aceasta cauza, autoritatile rusesti sunt reticente fata de inspectiile internationale. Bani pentru retehnologizare nu exista, nemaivorbind de scoaterea din functiune a reactoarelor „epuizate”, dat fiind foamea de energie a economiei rusesti, la fel de invechita si energofaga. Cu toate acestea, Rusia doreste dezvoltarea programului nuclear si se estimeaza o crestere a capacitatilor, numai in zona europeana, cu 40-50% in urmatorii ani. Rusia s-a angajat totusi la modernizarea, in etape, pana in 2010, a centralelor existente. Raportul WENRA nu are date concrete.
Slovacia
Numar de reactoare: 4
Capacitate: 1.632 MW
Pondere in sistemul energetic: 44%
In constructie: 4
Capacitate: 1.582 MW
Guvernul slovac a acordat 30,8 miliarde de coroane pentru modernizare. De asemenea, 10% din pretul curentului platit de consumatori este destinat dezvoltarii si modernizarii sistemului nuclear. La un recent sondaj, 46% din populatie este in favoarea dezvoltarii sistemului nuclear, in timp ce doar 44%, impotriva.r
Raportul WENRA: „Lipsesc informatii amanuntite despre reactoarele de la Bohunice. Operatiile practice se conformeaza standardelor europene. Nivelurile de siguranta trebuie sa fie compatibile cu cele vestice, o data ce standardele de siguranta sunt instalate. Aceeasi este situatia si de la Nochovace”.r
Sloveniar
Numar de reactoare: 1r
Capacitate: 632 MWr
Pondere in sistemul energetic: 39,9%r
Centrala de Krsko este compatibila cu standardele mondiale, fiind una dintre cele mai performante centrale din Est. WENRA mentioneaza: „Uzina de la Krsko este construita dupa un proiect vestic si nivelurile de siguranta sunt compatibile cu cele din vestul Europei. Sunt necesare totusi cateva imbunatatiri, incluzand caracteristicile seismice care nu sunt pe deplin rezolvate. Si mai este necesara imbunatatirea reviziurii periodice a sigurantei”.r
Ucrainar
Numar de reactoare: 16r
Capacitate: 13.765 MWr
Pondere in sistemul energetic: 46,8%r
Dupa dezastrul de la Cernobil, la 2 august 1986 s-a impus un moratoriu privind constructia de noi centrale (Unitatea 6 Zaporoje si 4 reactoare noi tip VVER la Khmelnitski si Rozvo). Ca urmare a crizei economice urainiene, guvernul acestei tari a semnat un acord de colaborare cu Rusia, deoarece supravietuirea energeticii nucleare ucrainene depinde de materialul furnizat si de piesele de schimb rusesti. Din cauza crizei energetice, in octombrie 1993, presedintele Ucrainei a ridicat moratoriul privind constructia de noi centrale, iar guvernul a alocat in acest scop fonduri consistente. Toate reactoarele de la Cernobil urmeaza a fi inchise dupa anul 2000, dar operatiunea de conservare costa 1,1 miliarde USD. Desi asupra Ucrainei se fac presiuni in acest sens, procesul nu va putea fi definitivat fara un substantial ajutor international. La celelalte centrale nucleare, AIEA a recomandat implementarea urgenta de masuri tehnice si manageriale, lucru deocamdata imposibil din cauza lipsei banilor. Totusi, dupa negocieri „la sange”, Ucraina a decis inchiderea, in perioada 2013-2020, a opt centrale VVER-1000 si doua centrale VVER-400. r
Ungariar
Numar de reactoare: 4r
Capacitate: 1.729 MWr
Pondere in sistemul energetic: 39,9%r
In Ungaria, la Paks, in 1989 a fost abandonata ideea constructiei unei noi centrale. AIEA apreciaza Ungaria drept tara cea mai avansata din zona in modernizarea centralelor nucleare, preluand experienta si tehnologie vestice. Cheltuielile si profitul de pe urma centralei sunt impartite astfel: Hungarian Power Companies Ltd. 50%, State Asset Management Ltd 49%; municipalitatea Paks 1%. S-a demarat un proiect de modernizare si securitate pe 4 ani, in valoare de 7 milioane USD, finantat de guvernul maghiar, Proiectul PHARE si Comisia Europeana.r
Raportul WENRA: „Implementarile ulterioare ale imbunatatirilor la planurile de siguranta la uzina din Paks o compara cu uzinele similare din vestul Europei”.tnr
(Surse: AIEA, ANEA, CONEL, WENRA, NucNet, National r
Geographic, Liga Pro Europa)r
r
Cum se numeste acum Cernobil? Kozlodui!r
Dincolo de Dunare, pe malul bulgaresc, vizavi de Bechet, se afla centrala nucleara de la Kozlodui. Din cauza starii tehnice precare, este ca o bomba cu ceas care ticaie aproape de granita romaneasca. Desele incidente au inceput sa se simta la nivelul sanatatii localnicilor, desi autoritatile bulgare se incapataneaza sa spuna ca totul este OK.r
Dabuleni este una dintre cele mai mari comune din Romania, adapostind peste 14.000 de suflete. Comuna doljeana se afla in „prima linie” a impactului cu Kozlodui. Daca ii intrebi pe localnici despre reactor, isi fac cruce si pun toate necazurile mai mult sau mai putin inchipuite pe seama lui. Teama lor are un puternic sambure real. Victor Popa, directorul spitalului din localitate, care a facut studii amanuntite, ne-a declarat: „Din anii ‘70 si pana in prezent se resimte o crestere a bolilor, pe termen lung, din cauza iradierii cronice, boli determinate de Kozlodui. Din verificarile facute s-a observat ca inmagazinarile radioactive sunt peste limita, in deosebi la sfecla de zahar, porumb si cartofi, culturi udate din Dunare. Alarmanta mi se pare cresterea numarului de malformatii congenitale. Au existat perioade in care mortalitatea infantila a depasit 40%, iar in medie, se afla in jurul valorii de 18%. La adulti apar cancere de piele si de prostata, iar la femei predomina fibroamele uterine si cancerele genitale”. Aceste afirmatii au fost intarite si de dr. Cornel Sabetay, seful sectiei de chirurgie pediatrica a Spitalului Judetean Dolj: „Avem internati copii cu diverse forme de cancer. Efectul Kozloduiului se suprapune efectelor pe termen lung ale accidentului de la Cernobil”.r
Acelasi dr. Victor Popa afirma ca: „Centrala este astfel construita incat in caz de avarie, din cauza curentilor de apa si de aer, zona romaneasca va fi cea mai afectata. Nu s-a facut destul pentru a le demonstra bulgarilor ce reprezinta aceasta centrala invechita”.r
In cazul unei avarii majore, gen Cernobil, se poate lesne inchipui un scenariu apocaliptic. Morti, raniti, persoane contaminate, apa Dunarii infestata, iar sudul Olteniei transformat intr-un desert radioactiv. Autoritatile se pregatesc pentru ceea ce poate fi mai rau. In zona se fac exercitii de alarmare a populatiei, iar locuitorilor din „prima linie” li s-au impartit pastile de iod. Exista planuri concrete de evacuare in caz de avarii majore, care ar implica stramutarea a zeci sau sute de mii de oameni. r
r
Colonelul Ion Gelu, comandantul Inspectoratului de Protectie Civila, ne-a explicat cam ce ar decurge dintr-o asemenea catastrofa: „La nivelul judetelor Dolj, Mehedinti, Olt si o parte din Valcea exista un plan de evacuare. Cand situatia este extrem de grava, imediat se face evacuarea femeilor gravide, a copiilor, batranilor si bolnavilor. Autobuzele se deplaseaza spre zona de incartiruire. Cei care au primit doze mai mici pleaca intr-o alta localitate, iar cei grav atinsi spre spitalele Craiova, Bucuresti, Valea Oltului, Valea Prahovei”. Cu toate acestea, col. Gelu a afirmat: „Centrala de la Kozlodui este la fel de sigura ca si cea de la Portile de Fier”.r
Intre avertisment si declaratii linistitoare, sute de mii de oameni traiesc cu frica in san. Ca de obicei, fac haz de necaz, in zona de sud aparand si un banc: Cum se numeste acum Cernobil? Kozlodui.tr
r
Centrala de la Cernavoda, o investitie sigurar
Constructia primului reactor al centralei nucleare de la Cernavoda a inceput in data de 1 iulie 1982. Pentru multi a reprezentat o surpriza faptul ca Romania a achizitionat o centrala performanta, de productie canadiana tip CANDU 600. La acea vreme se spunea ca nu eficacitatea a determinat semnarea contractului, ci dorinta lui Ceausescu de a da un bobarnac Moscovei si de a achizitiona si tehnologie anexa vestica de un nivel inalt.r
Cu suisuri si coborasuri, mai ales lipsa de fonduri, pe 2 decembrie 1996, centrala a inceput sa pompeze primii kilowati in sistemul energetic national. In primul an de functionare (1997) a furnizat 4.953,3 GW. Intr-adevar, centrala de la Cernavoda este cea mai performanta si mai sigura din estul Europei, fiind compatibila cu cerintele occidentale. CNE Cernavoda a fost proiectata, construit si exploatat conform reglementarilor interne si ale AIEA. Capacitatea centralei este de 650 MW, avand o pondere de 9,7% din sistemul energetic national.r
Si raportul WENRA aduce elogii acestui sistem: „Cernavoda este un reactor cu design vestic, cu un nucleu de operatori si manageri profesionisti, dar acest nivel de profesionalism trebuie extins la toti angajatii uzinei si la serviciile nationale, precum si la organizatiile sustinatoare”.r
In constructie se afla o alta unitate, tot de o capacitate de 650 MW. Se spera sa fie terminata in primii ani ai secolului urmator. Desigur, daca vor fi suficienti bani. Celelalte reactoare zac in conservare, din cauza lipsei acute a fondurilor. In cazul in care ar termina intregul complex, Romania ar beneficia de un excedent de energie electrica si ar deveni un serios exportator de curent electric. Toate datele din exploatare converg spre concluzia ca centrala nucleara de la Cernavoda este moderna, fiabila si, poate, cel mai important lucru, sigura si eficienta.tr
r
Diferentele dintre r
Kozlodui si Cernavoda r
r
Zona activar
Kozlodui: (VVER 440): Vas de presiune inchis, continand la un loc toate elementele de combustibil si lucrand la presiune si temperatura ridicata (probleme de fragilitate a vasului, defectiunile conducand la scoaterea din functiune definitiva a centralei).r
r
Cernavoda: (CANDU 600): Ansambluri de tuburi sub presiune (eventualele defectiuni la tuburi duc la oprirea centralei, inlocuirea tuburilor defecte si reluarea functionarii).r
r
Controlul elementelor de structura ale zonei activer
Kozlodui: Se face in perioadele de oprire.r
Cernavoda: Se face cu reactorul in functiune.r
r
Combustibilr
Kozlodui: Exista pericol de criticitate la stocarea combustibilului proaspat sau iradiat in afara reactorului, impunand masuri speciale pentru evitarea criticitatii.r
Cernavoda: Uraniu natural. Combustibilul nu face masa critica in afara reactorului.r
r
Defectarea combustibiluluir
Kozlodui: Este prevazuta functionarea reactorului cu combustibil defect pana la oprirea pentru reincarcarea cu combustibil proaspat (circa un an). Aceasta are ca urmare infestarea cu material radioactiv eliberat a circuitului primar si a circuitelor auxiliare ale acestuia, cu cresterea, in consecinta, atat a campului de radiatii in centrala, cat si a radioactivitatii eliberate in mediu.r
Cernavoda: Sunt prevazute sisteme de supraveghere continua a radioactivitatii circuitului primar, de detectare imediata a combustibilului defect, de inlaturare a acestuia si de depozitare in conditii de securitate. Sunt prevazute sisteme de colectare si recuperare a scurgerilor din circuitele cu fluid radioactiv, ceea ce determina in functionare normala campuri de radiatii mai mici in centrala si evacuari mai reduse in mediu.r
r
Anvelopa de protectier
Kozlodui:: Reactorul nu are anvelopa de protectie.r
Cernavoda: Reactorul are anvelopa de protectie care retine materialele radioactive ce s-ar putea evacua in cazul unui accident nuclear.r
r
Probabilitatea topirii zonei activer
Kozlodui: 1/1.000r
Cernavoda: 1/100.000r
r
Zona de evacuare in caz de accident severr
Kozlodui: 150-200 km.r
Cernavoda: Circa 10 kmr
r
Evacuari de tritiur
Kozlodui: Nesemnificative.r
Cernavoda: Evacuarile de tritiu (generate ca urmare a iradierii cu neutroni a apei grele) se incadreaza, in cei 30 de ani de exploatare, sub limitele admise de normele romanesti si internationale.r
(Sursa: CONEL)r
r
Diferentele dintre r
centralele nuclearer
Cernobil si Cernavodar
r
Agent de racirer
Cernobil: Apa obisnuitar
Cernavoda: Apa grear
r
Ciclul de aburr
Cernobil: Direct (Apa si aburul produs in reactor sunt separate, iar aburul merge direct in turbine).r
Cernavoda: Indirect (Apa grea din reactor face sa fiarba apa obisnuita, iar aburul rezultat se duce la turbina).r
r
Combustibilr
Cernobil: Uraniu imbogatit 2%.r
Cernavoda: Oxid de uraniu natural.r
r
Moderatorr
Cernobil: Blocuri de grafit (temperatura maxima 700 grade Celsius)r
Cernavoda: Apa grea (temperatura maxima 80 grade Celsius)r
r
Canale de combustibilr
Cernobil: Verticale, cu tuburi de presiune, fara tuburi Calandriar
Cernavoda: Orizontale, cu tuburi de presiune si tuburi Calandria.r
r
Anvelopar
Cernobil: Fara anvelopa in partea superioara. Anvelopa de jos consta in cutii de beton ce inconjoara conductele de inalta presiune conectate la un bazin de apa spre a reduce presiunea din cladire.r
Cernavoda: Cladire de beton, cuprinzand toate conductele importante, cu sistem de stropire cu apa pentru reducerea presiunii din cladire.r
r
Sisteme de oprirer
Cernobil: Un singur mecanism: bare de absorbtie neutroni: 10 secunde pentru a opri. Efectivitatea este dependenta de starea reactorului.r
Cernavoda: Doua sisteme complete: bare absorbante si injectie cu otrava lichida. 2 secunde pentru a opri. Efectivitatea este independenta de starea reactorului.r
r
Sistemul de racire a zonei active la avarier
Cernobil: Injectie de apa la inalta presiune realizata cu gaz sub presiune si pompe, si apoi debit pompal.r
Cernavoda: Injectie de apa la inalta presiune realizata cu gaz sub presiune/pompe. Si apoi debit pompal.r
(Sursa: CONEL)r
r

Te-ar putea interesa și: