Încetinirea revenirii economice la nivel global şi criza financiară gravă prin care trece Grecia au ca principale efecte asupra economiei româneşti amânarea ieşirii din recesiune pentru anul viitor şi dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite cu FMI.

Deficitul bugetar al Greciei, în 2009, al fost mai mare decât s-a calculat iniţial. Astfel, institutul european de statistică Eurostat a revizuit în creştere deficitul de la 12,7% până la 13,6% din PIB. Diferenţa este relativ redusă (sub un procent), însă creşterea face cu atât mai dificilă atingerea ţintei de anul acesta, de 8,7% din PIB. Statul elen nu este singurul care şi-a văzut deficitul mafjorat, Bulgaria aflându-se în aceeaşi situaţie. Bulgarii însă au minţit în privinţa deficitului, noul guvern descoperind că au fost făcute plăţi pentru mai multe contracte de achiziţii publice nebugetate. Diferenţa de plăţi a urcat deficitul de la prognoza de 1,9% din PIB până la 3,7%.

Dacă pentru Grecia deficitul mai mare adânceşte criza în care se află, iar pentru Bulgaria majorarea a însemnat amânarea intrării în programul de convergenţă ERM-2 (de adoptare a monedei euro), pentru România o astfel de situaţie ar putea duce la ratarea ţintelor stabilite în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Eurostat a publicat şi pentru România un deficit bugetar mai mare decât cel calculat de INS, respectiv 8,3% faţă de 7,4%. Diferenţa în cazul nostru a apărut însă în urma modalităţilor diferite de calcul, deoarece Eurostat utilizează metoda „accruel“ (a cheltuielilor angajate), iar INS pe cea „cash“ (a cheltuielilor efectuate). Nivelul Eurostat arată că România nu s-a încadrat în limita de deficit stabilită cu FMI, de 7,3% din PIB.

Principala noastră problemă din prezent este dacă vom reuşi, în 2010, să respectăm limita maximă de deficit de 5,9% din PIB, după ce anul trecut am ratat-o. Conform datelor Ministerului Finanţelor, deficitul bugetar a fost în primul trimestru de 8,22 miliarde lei, adică 1,5% din PIB-ul estimat. Valoarea deficitului este mai mică decât ţinta stabilită cu FMI pentru primele trei luni, de 8,25 miliarde lei. Veniturile bugetare continuă să fie mai mici decât cele din aceeaşi perioadă a anului trecut, scăderea fiind de 1,4%, până la 37,5 miliarde lei. Cheltuielile în schimb s-au redus cu doar 0,5%, până la 45,8 miliarde lei.

Pornind de la deficitul stabilit iniţial şi raportat la o anumită creştere economică (adică o anumită valoare a PIB), revizuirea negativă a aprecierii de anul acesta arată că România nu se mai poate încadra în limita de 5,9%. Ultimele estimări ale FMI indică o creştere economică de 0,8% anul acesta, faţă de 1,3% anterior. De altfel, premierul Emil Boc a şi declarat, aflat la o emisiune de la TVR, că indicatorii macroeconomici ar putea fi revizuiţi după discuţiile cu Fondul din această perioadă. Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, aflat la Bucureşti, a declarat că Fondul se află într-un proces de reevaluare a prognozelor macroeconomice şi a precizat că România „trebuie să fie foarte vigilentă în îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate.“

Se cere reducerea impozitelor

Dificultatea menţinerii actualelor limite este agravată, în principal, de încetinirea revenirii economice la nivel global. Ultima ediţie a studiului bianual realizat de Regus, lider global al furnizorilor de soluţii inovative pentru spaţiile de lucru, arată că ritmul complet de revenire va fi atins doar la sfârşitul anului, nu în iulie, cum se estima anterior. Dintre cei 15.000 de respondenţi din peste 75 de ţări, 64% pledează pentru o reducere a impozitelor ca măsură pentru stimularea revenirii economice, în timp ce în România procentuajul s-a ridicat la 80%.

„Deşi începutul revenirii economice pare ceva mai îndepărtat în sud-estul Europei, dacă se asigură o intervenţie imediată, România se va afla într-o poziţie optimă pentru a ieşi din recesiune în prima jumătate a anului 2011“, spune Mark Dixon, director executiv al Regus. Cu alte cuvinte, ieşirea din recesiune în cursul acestui an nu prea mai este aşteptată de companiile private, efectele directe asupra bugetului de stat fiind încasări mai mici decât cele ­prognozate, inclusiv o valoare mai redusă a PIB. Iar revizuirea indicatorilor iniţiali va fi obligatorie.

208-51139-08_markdixonceoregus_17.jpgDacă se asigură o intervenţie imediată, România va putea ieşi din recesiune în prima jumătate a lui 2011.
Mark Dixon, director executiv, Regus

80% dintre companiile autohtone participante la studiul Regus Business Tracker pledează pentru reducerea impozitelor ca măsură pentru revenirea economiei