„Noi am avertizat (asupra scăderii salariilor, n.r.) de când a început transferul taxelor sociale, de la angajator la angajat, şi asta datorită faptului că nu a fost o construcţie care să fie clarificată de la început şi care să analizeze toate posibilităţile. De fapt, a fost o ofertă pentru legea salarizării bugetare iniţiale şi se pare că guvernanţii de la vremea respectivă au constatat că îşi depăşesc capacitatea bugetară acordată şi au venit cu inovaţia transferului de taxe, ca o modalitate de a reduce oferta iniţială şi, practic, rămânând pe brut cu oferta iniţială, dar pe net, pentru salariaţii din instituţiile bugetare, fiind o diminuare”, a declarat, vineri, Bogdan Hossu.

Potrivit liderului sindical, salariile nete din anul 2018 vor fi mai mici decât în anul anterior.

„Combinaţia între Legea salarizării cu mecanismul de plafonare a sporurilor din sector şi împreună cu transferul de taxe creează de fapt o situaţie delicată pentru că mulţi din sectorul bugetar, astăzi, în 2018, sunt în situaţia de a lua mai puţin pe net decât în anul precedent şi nu este vorba de „vârfuri”, cum spune doamna ministru (Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, n.r.), ci de categorii întregi, inclusiv în sectoare prioritare, cum sunt sănătatea şi învăţământul, dar şi în alte domenii, care din punctul guvernanţilor sunt prioritare, cum este domeniul agriculturii, în care instituţiile care au făcut absorbţia masivă a fondurilor europene sunt în situaţia în care vor lua mai puţin decât anul precedent”, a mai spus preşedintele Cartel Alfa. 

Totodată, Hossu a explicat şi faptul că mecanismul este afectat şi de păstrarea, în Codul Fiscal, a unor prevederi potrivit cărora, pentru contractele cu timp parţial, angajatorul va plăti contribuţiile la nivelul salariului minim.

„Nu în ultimul rând, ceea ce afectează acest mecanism este şi păstrarea în Codul Fiscal a prevederilor vechii ordonanţe 4/2017, care obliga angajatorul, pentru contractele cu timp parţial, să plătească la nivelul salariului minim. Prin transferul taxelor către salariaţi, această prevedere s-a menţinut, ajungându-se la o aberaţie din punct de vedere al politicii de ocupare, blocarea accesului persoanelor care ar dori să lucreze 2, 4 sau 6 ore, dar care nu pot lucra timp complet, de a plăti la nivelul salariului minim contribuţiile de asigurări sociale şi în cazul în care salarizarea este pe un timp mai redus, să ajungă chiar şi în situaţia în care să aducă bani de acasă ca să poată să îşi plătească contribuţiile sociale. Este de fapt o discriminare, pe care noi am semnalat-o Ministerului Muncii de anul trecut, pe care guvernanţii încearcă să o corecteze, cum trebuie corectată şi legea salarizării”. 

 

Hossu a precizat că toate categoriile profesionale din sectorul economic vor fi afectate de decizia de a transfera contribuţiile la angajator.

„Marea majoritate a întreprinderilor n-a făcut majorare de salariu brut şi a rămas cu acelaşi salariu brut ca şi în anul precedent şi încearcă să găsească sisteme de compensare, legate de acest lucru. Sistemele de compensare, prin premiere, de fapt, într-o formă indirectă, afectează tot lucrătorul, pentru că, practic, în momentul respectiv sistemele de compensare nu înseamnă decât valori mai mici pentru ce se plătesc contribuţii de asigurări sociale, deci lucrătorii respectivi, la pensie, vor avea un nivel de punctaj mai mic decât ar trebui să aibă dacă măsura ar fi fost aplicată integral”, a mai adăugat preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu. 

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat joi seară, la Antena 3, că, de la 1 ianuarie, toţi bugetarii au o creştere a salariului net cu aproximativ 4%, iar din 2019 vor fi creşteri salariale mari pentru bugetarii cu salarii mici.

Pe de altă parte, aceasta a arătat că salariile demnitarilor (preşedinte, miniştri etc) s-au redus, de la 1 ianuarie, cu procente cuprinse între 10% şi 40%.

„Piramida salarială are la bază 60% dintre bugetari, cu salarii până în 4.000 lei. Salariile cele mai mici porneau de la minimul pe economie până la 4.000 lei, dar erau şi bugetari cu salarii sub salariul minim pe economie, cum erau soldele soldaţilor, care erau undeva la 900 lei şi pentru ei trebuia ca statul să dea o sumă compensatorie ca să ajungă la salariul minim pe economie. La jumătatea piramidei erau 37% dintre bugetari care avea salarii între 4.000 şi 7.000 lei, iar în vârful piramidei situaţia scăpase totalmente de sub control, foarte mulţi bugetari care treceau cu salariul peste cel al preşedintelui – şefi de instituţii, de la APIA, de exemplu, instituţii subordonate MADR, unde salariile erau peste 12.000 lei. Dar erau şi directori de institituţii din subordinea Ministerului Mediului, unde un director avea 2.700 de lei”, a arătat ministrul Muncii.

Ea a reafirmat că salariile mici, pentru aproximativ 60% dintre bugetari, vor creşte etapizat până în 2022. Cei de la jumătatea piramidei, cu salarii între 4.000 şi 7.000 lei, pe Legea salarizării vor vedea creşteri mai mici sau chiar deloc.

„Peste tot ce înseamnă 7.000 lei deja am început să corectăm aceste dezechilibre. Toţi bugetarii au creşteri pe brut de 25% de la 1 ianuarie, ceea ce este echivalent pe net cu o creştere de aproximativ 4%. Din luna martie, mai sunt creşteri de 20% însă în sectoare precum Educaţia şi vor urca până pe grila din 2022 medicii şi asistentele. La medici, într-adevăr, salariile vor fi foarte consistente”, a mai spus ministrul Lia Olguţa Vasilescu.

SURSA: Agerpres