Apoi a participa la lucrările Simpozionului Internațional „Efectul Coandă și unele aplicații speciale ale aerohidrodinamicii”, eveniment organizat de Academia Republicii Socialiste România, prin eforturile academicianului Elie Carafoli.
Trei săptămâni mai târziu, pe 9 iulie 1967, în urma întâlnirii dintre Henri Coandă și Nicolae Ceaușescu, savantul accepta titlul de „consilier special (cu rang de ministru)” al lui Ceaușescu, oferindu-și sprijinul pentru relansarea industriei aeronautice românești.
Apoi, în noaptea de 20 spre 21 august 1968, trupele sovietice şi ale încă patru ţări comuniste invadează Cehoslovacia.
România, un aliat al guvernului reformator cehoslovac, nu a fost chemată să participe militar la înnăbuşirea Primăverii de la Praga.
Speriat de perspectiva ca România să fie următoarea ţară invadată, Ceauşescu ia decizia de a organiza un miting popular care să transmită că are suportul populaţiei la împotrivirea faţă de Moscova.
Ceauşescu s-a adresat unei mulţimi de 100.000 de oameni, condamnând agresiunea sovietică şi cerând sprijinul populaţiei pentru o eventuală rezistenţă faţă de o posibilă invazie.
Ceauşescu şi-a încheiat discursul cu următoarele cuvinte:
„S-a spus că în Cehoslovacia există pericolul contrarevoluţiei; se vor găsi poate mâine unii care să spună că şi aici, în această adunare, se manifestă tendinţe contrarevoluţionare.
Răspundem tuturor: întregul popor nu va permite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre”.
Drept urmare, pe 25 august 1968, Henri Coandă îi trimitea o scrisisoare lui Ceaușescu în care spunea:
Vă mulțumesc din suflet Domnule Președinte atât pentru atitudinea D-Voastră așa de demnă cât și pentru cuvintele rostite din toată inima.
Ați făcut unanimitatea adevăraților români și (nu ) aș fi crezut niciodată că după un sfert de veac de la îngrozitorul război rușii ar fi avut obrazul să înarmeze trupe germane ca împreună cu ele să ocupe Cehoslovacia.
Citește toată SCRISOAREA pe Evenimentul Istoric
