Mai exact, șefa Băncii Mondiale la București a explicat că nu era vorba despre finanțarea propriu-zisă a autostrăzii, ci despre un acord de împrumut, în valoare de 35 milioane euro, care ar fi trebuit să fie utilizat pentru a crea o structură de finanțare pentru a atrage mai rapid fonduri europene și alți investitori.
De asemenea, cu banii de la Banca Mondială ar fi trebuit să se aducă la zi un studiu de fezabilitate vechi din anul 2005. În ultimii 13 ani, s-au schimbat multe în economia românească, astfel că este necesar ca studiul să fie revizuit.
România este țara studiilor de fezabilitate care nu se mai pun niciodată în practică. De data aceasta, reprezentanții Băncii Mondiale afirmă că lucrurile ar fi stat altfel. Adică, după scrierea studiului de fezabilitate, Banca Mondială ar fi creat un sistem pentru a atrage banii necesari construirii autostrăzii din fonduri europene. Reprezentanta Băncii Mondiale a declarat că ar fi dorit să facă din acest montaj financiar un exemplu de bune practici care să arate că se pot construi autostrăzi și care ar fi urmat să fie utilizat și pentru alte lucrări de infrastructură.
N-a fost să fie. Reprezentanta Băncii Mondiale a aflat din presă că guvernul României a mutat proiectul de construcție a autostrăzii Comarnic-Brașov pe lista celor care urmează să fie realizate prin parteneriat public-privat și, drept urmare, Guvernul a anulat acordul-cadru pe care îl avea cu instituția financiară internațională.
