Acum câteva luni, pe aici treceau mașini. Azi, în locul benzilor de asfalt se întind gropi largi și adânci, înconjurate de garduri înalte, iar autovehiculele se strecoară pe câte o jumătate de bulevard ori pe câte-un trotuar convertit la automobilism. Asta când nu dau de câte o stradă complet blocată și sunt nevoite să facă vreun ocol de câțiva kilometri. Pentru pietoni, viața e și mai grea: pământul cărat de roțile basculantelor s-a răspândit încet-încet peste tot, iar orice zi ploioasă îl transformă într-un noroi lipcios. „Asta e, răbdăm, că e spre binele nostru. Peste maxim trei ani sper să scap de ambuteiajele care ne-au făcut celebru cartierul și să ajung la lucru cu metroul“, spune Petre Damian, care face zilnic naveta între garsoniera sa din Drumul Taberei și biroul de pe Bulevardul Unirii.

Într-adevăr, potrivit proiectului inițial, primul tronson al magistralei M5, cuprins între Valea Ialomiței/Râul Doamnei și Hașdeu (Operă), ar fi trebuit să aibă structura de rezistență (tuneluri și stații) gata în 2014 și să fie pusă în funcțiune în 2015. Doar că toamna lui 2012 a adus prima veste proastă pentru acest proiect: din cele 381 de milioane de lei prevăzute inițial în buget, guvernul Ponta a mai lăsat numai 179 de milioane de lei. În noiembrie 2012, directorul de investiții al Metrorex se arăta, totuși, optimist: „Sperăm ca la anul să dispunem de cele circa 500 milioane de lei necesare lucrărilor“. Ianuarie 2013 a adus, însă, o a doua veste neplăcută: suma alocată pentru M5 în acest an este de numai 95 de milioane de lei.

Cu facturi neplătite de câteva luni, constructorii nu au avut de ales și au decis să întrerupă activitatea. „Toate stațiile sunt în conservare de la începutul lui februarie. Constructorii nu mai pot lucra pe banii lor, cum s-a făcut până acum. Se mai lucrează doar la relocarea rețelelor de utilități, în rest nimic, iar peste TBM-uri (mașinile de săpat tuneluri – nota red.) s-a pus prelata“, a dezvăluit Dan Trifu, consultant pentru lucrările la Magistrala 5, pentru b365.ro.
Potrivit unui angajat al unei companii implicate direct în construcția noii linii, o bună parte din puținii bani alocați pentru acest an vor fi destinați pazei și conservării lucărilor deja efectuate, dar și chiriei pentru TBM-uri. „Nu știu exact suma, dar este vorba de multe mii de euro pe zi pentru fiecare din cele două mașini. Într-un an se strâng câteva milioane bune“, explică el.

Apă și canalizare, peste două generații

Metroul bucureștean nu este decât una dintre numeroasele investiții publice lăsate fără bani de echipa de la Palatul Victoria. Potrivit bugetului pe 2013 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), miile de proiecte de extindere a rețelelor de apă și canalizare au alocate 153 de milioane de lei (față de peste 300 de milioane anul trecut), iar celor pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene și locale le-au fost rezervate 307 milioane de lei (de aproape opt ori mai puțin față de cele 2,3 miliarde de lei prevăzute în 2012). În actualul ritm de finanțare, terminăm programul de asfaltare a drumurilor locale în 35 de ani, extinderea rețelelor de apă în 43 de ani și extinderea rețelelor de canalizare în 63 de ani, rezultă din bugetul MDRAP.
Nu au o soartă mai bună nici locuințele construite de stat pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate, pentru cazurile sociale ori pentru tineri (fondurile disponibile s-au redus de trei ori, de la 101 milioane de lei în 2012 la 34 de milioane de lei în 2013). Și alocările de la centru pentru reabilitarea termică a unor blocuri din zonele defavorizate s-a diminuat puternic – de la 18 milioane de lei anul trecut la 10 milioane de lei în acest an. Totodată, au scăzut semnificativ și sumele prevăzute pentru săli de sport și bazine de înot – de la 111 milioane de lei în 2012 la numai 20 de milioane de lei pentru anul în curs. Un alt proiect lăsat în aer de MDRAP este renovarea Cazinoului din Constanța, pentru care s-au alocat exact zero lei.

Și la Ministerul Economiei sunt investiții cărora li s-au diminuat serios fondurile: Programul nuclear (de la 182 de milioane de lei în 2012 la 39 de milioane de lei anul acesta) ori cel de închidere a minelor (de la 32 de milioane la 10 milioane de lei). Iar în ceea ce privește reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, lucrurile sunt clare și pentru următorii ani: până în 2016 acest proiect ar urma să primească 170 de milioane de lei, adică puțin peste 1% din necesarul estimat de 15 miliarde de lei. Situația e aproape trasă la indigo și în cazul infrastructurii medicale sau a celei educaționale.

Și în curtea Ministerului Mediului (MMSC) sunt destule investiții trase pe linie moartă. Consolidarea falezelor din zona Eforie-Tuzla va primi două milioane de lei (față de 10 milioane în 2012), amenajările hidrologice de la Runcu, Mihăileni și Vârful Câmpului vor beneficia de 7,8 milioane de lei (față de 36 de milioane anul trecut), în timp ce împădurirea terenurilor degradate și crearea de perdele forestiere vor avea alocate 10 milioane de lei (de două ori mai puțin decât cele 21 de milioane din 2012).

Prelungirea unor investiții nu este văzută deloc cu ochi buni de specialiști. „Extinderea perioadei de execuție a lucrărilor poate duce la modificări morfologice, generând noi zone critice neanalizate în cadrul proiectelor elaborate. Nealocarea sumelor necesare acestor investiții va duce la deteriorarea lucrărilor executate și nefinalizate la un stadiu funcțional, generând suplimentarea costurilor pentru restul de executat“, se arată în proiectul de buget al MMSC.

Ne furăm căciula singuri

Constructorii sunt și ei puternic afectați de noua strategie bugetară. „Dacă sunt trase pe dreapta atâtea proiecte, nu vom avea ce face decât să ne trimitem angajații acasă. Și așa avem de recuperat milioane de euro pentru lucrări deja efectuate și ne e foarte greu să fim la zi cu salariile“, spune managerul unei firme bucureștene. El crede că scăderea investițiilor publice se va simți și în datele statistice: „va crește șomajul, vor scădea încasările la buget și va fi afectată și creșterea economică“.

Sumele alocate de bugetul de stat pentru cheltuielile de capital scad în 2013 cu circa 42% față de cele prevăzute anul trecut (de la 2,68 miliarde la 1,56 miliarde de lei), însă Guvernul speră să mențină investițiile publice la un nivel cu „doar“ 600 de milioane de lei (sau 3%) mai mic decât în 2012 crescând gradul de absorbție a fondurilor europene în domeniu. Însă având în vedere că Programul Operațional Sectorial pentru Transport (POS-T) este încă suspendat și nu se întrevede o deblocare rapidă a situației, sunt șanse mari ca acest obiectiv să nu se îndeplinească.

Autostrăzi în pericol

Cu sau fără finanțare de la Bruxelles, banii alocați CNADNR sunt semnificativ mai puțini: modernizarea drumurilor naționale va primi 1,17 miliarde de lei (față de 1,44 miliarde în 2012), programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier are la dispoziție 1,92 miliarde de lei (față de 2,37 miliarde anul trecut), în timp ce programul de reparare, consolidare și întreținre a infrastructurii rutiere naționale și cel de reconstrucție a drumurilor afectate de inundații vor beneficia de 516 milioane de lei în 2013 (comparativ cu 580 de milioane în urmă cu un an).
Rămân fără finanțare sau cu alocări insuficiente proiecte precum centura Iașiului (14 milioane de lei în 2013 față de 65 de milioane în 2012), lărgirea la patru benzi a centurii de sud a Bucureștiului (32 de milioane de lei față de un necesar de circa 900 de milioane de lei), modernizarea DN73 Pitești-Brașov ori a DN29 Suceava-Botoșani, iar Autostrada Transilvania primește 188 de milioane de lei, adică bani pentru plata unor restanțe.

Având în vedere cele de mai sus, veștile nu pot fi prea bune nici în ceea ce privește noi proiecte de autostradă. Astfel, pe A1, cele trei loturi lipsă din autostrada Lugoj-Deva (în total circa 72 de kilometri), deși licitate încă din vara anului trecut, nu au încă desemnați câștigătorii. Și se pare că îi vom mai aștepta, cel puțin până la deblocarea POS-T. Lotul 2 din autostrada Timișoara-Lugoj (25 km) a fost deja atribuit Spedition UMB, însă decizia a fost contestată de una din firmele concurente, iar contestația a fost aprobată, urmând să aibă loc o reevaluare a ofertelor. CNADNR nu a fost, însă, mulțumită de decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) și a anunțat că o va ataca în instanță. Ceea ce, desigur, va prelungi cu cel puțin câteva luni deznodământul disputei. În plus, nu a fost încă organizată noua licitație pentru sectorul Nădlac-Pecica (22 km, unde CNADNR a reziliat, în toamnă, contractul cu Romstrade), iar pe A3, cei 8 km de lângă Cluj (Gilău-Nădășelu), câștigați tot de Spedition UMB, se află în prezent în reevaluare în urma unei decizii a CNSC.
Cu alte cuvinte, în cursul lui 2013 ar putea începe lucrul pe șase noi sectoare de autostradă, cu o lungime totală de 127 de kilometri, dar, la fel de bine, ar putea să nu fie inaugurat nici măcar un șantrier nou. Și având în vedere tăierile furibunde de fonduri pentru infrastructură, a doua variantă pare ceva mai plauzibilă.

42% Cu atât scad, în 2013 față de 2012, cheltuielile de capital din bugetul de stat (adică investițiile finanțate din taxe și impozite)

17,8 mld. de lei (în mare parte fonduri UE) vrea să cheltuiască în 2013 Guvernul pentru infrastructură. Suma este cu 3% mai mică decât în 2012