Adrian Vasilescu, consultant de strategie al Băncii Naționale a României (BNR), a precizat, sâmbătă, că pentru a fi transformată de către Parlament în lege, OUG nr. 114/2018 trebuie să fie avizată de BNR în ceea ce privește taxa pe activele băncilor.

„Este important să facem un sumar. OUG 114 a trecut tacit de Senat. Cuvântul tacit poate să te ducă în derută – asta înseamnă că Senatul s-a abținut de la vot. Practic tot aranjamentul a trecut în seama Camerei Deputaților. La Camera Deputaților va trebui să fie făcut și un aviz de legalitate, o analiză de legalitate și va trebui să fie respectată legea și cu avizul Băncii Naționale. Acum se discută, sunt preocupări consistente pentru a se găsit o soluție, dar soluția cu ROBOR-ul nu poate să stea în picioare”, a afirmat Adrian Vasilescu, sâmbătă, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Consultantul de strategie al Băncii centrale a României a subliniat că, în prezent, discuțiile dintre BNR și reprezentanții Guvernului privind taxa pe activele băncilor sunt într-un impus din cauza faptului că în OUG nr. 114/2018 această taxă este legată de ROBOR.

„Subiectul în discuție este ROBOR-ul, pentru că ROBOR-ul a fost introdus, este greu de spus din ce motiv. ROBOR-ul n-are ce să caute în Ordonanța 114. Prin introducerea ROBOR-ului, Ordonanța 114 a venit pe teritoriul politicii monetare. Venind pe teritoriul politicii monetare, aceasta este o lecție de ținut minte. Legea română spune limpede vorbind despre politica monetară, orice act normativ care apare în aceast țară, înainte de a se pune în dezbaterea Parlamentului, Parlamentul trebuie să se adreseze în scris Băncii Naționale și să ceară un aviz. Iar Banca Națională are la dispoziție prin lege, așa scrie legea 30 de zile pentru a da acest aviz”, a explicat Vasilescu.

În plus, legislația BNR, indiferent că este vorba de OUG nr. 114/2018 sau de repatrierea aurului, trebuie să treacă printr-un proces de consultare din partea Băncii Centrale Europene (BCE).

„De asemenea, Parlamentul trebuie să scrie Băncii Centrale Europene. Acolo norma este așa: Banca Centrală Europeană (BCE) analizează și decide dacă trebuie este nevoie sau nu să dea aviz. Atunci, scrie Parlamentului că nu trebuie să dea aviz sau scrie că dă aviz și avizul poate fi negativ sau pozitiv. Așa stau lucrurile și cu Ordonanța 114, așa stau lucrurile și cu proiectul de lege privind repatrierea aurului. Este o lecție care trebuie înțeleasă, pentru că dacă este lege, este lege. Dacă cineva din suprafața politicii statului crede că legea nu este bună, să facă demersuri să o schimbe. Atât timp cât este legea, în această țară trebuie să respectăm legea. Pentru asta, este necesară și un aviz de legalitate”, a detaliat Vasilescu.

 

Consultatul Băncii Centrale a mai susținut că este o legitate, nu o lege, faptul că odată cu introducerea taxei pe activele băncilor vor crește costurile de creditare pentru populație.

„Populația n-are cum să fie scoasă din ecuație. De regulă, când cresc cheltuielile băncii, este normal ca o parte din aceste cheltuieli să se răsfrângă și asupra celor care sunt în relație directă cu băncile”, a mai spus Vasilescu.

În ceea ce privește un acord între bancheri și guvernanți care să oprească majorarea dobânzilor pentru populație, așa cum a susținut Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, este imposibil de realizat, a mai susținut reprezentantul BNR.

„Așa ceva nu se poate rezolva prin înțelegeri. Dobânda este un factor de piață, este un indicator al pieței. Dobânda este calculată și se mișcă în piață în funcție de toate celelalte componente ale vieții economice. România este ultima țară din Uniunea Europeană privind nivelul creditelor raportat la PIB. Cum să ajungă la înțelegere într-o țară în care neputând băncile … Orice bancă, ca orice altă întreprindere, când este în piață și vrea să facă profit, se uită întâi la volumul de cumpărători de credite. Ori volumul acesta este cel mai mici din Europa. Deci, nu te poți baza pe dever, atunci, este un termen care s-ar putea să crâșnească, trebuie să apelezi la un câștig în marjă. Asta înseamnă diferența de preț dintre suma cu care o bancă se aprovizionează și dobânda cu care o bancă își vinde produsele, ca într-un magazin”, a punctat Vasilescu.

Consilierului premierului a declarat, sâmbătă, că implicarea băncilor în creditarea românilor trebuie să fie la un nivel apropiat de media Uniunii Europene, în special de media din zona est-europeană. „Aici este suficient să ne înțelegem. Nu ne trebuie semnături”, a mai afirmat Vâlcov.

Te-ar putea interesa și: