Un experiment sortit eșecului, care nu va face decât să legitimeze clasa politică. Așa a fost privit, la învestire, guvernul Cioloș de către mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri.

Mandatul limitat ca timp, numirea unor miniștri apropiați de partide politice și lucrul cu un aparat birocratic numit politic sunt elementele pentru care acest scenariu nici în prezent nu poate fi considerat doar o fantezie. Asta cu atât mai mult cu cât reformele structurale încă întârzie să apară, iar presiunile sindicatelor, care dintotdeauna în România au fost apropiate de clasa politică, încep să fie din ce în ce mai puternice. Pe de altă parte, atât premierul cât și mai mulți miniștri, sunt văzuți drept buni profesioniști, iar la capitolul comunicare au strâns mai multe puncte decât toate guvernele politice.

Erorile lui Dacian Cioloș

Cele mai importante lucruri pe care oamenii de afaceri i le reproșează premierului sunt numirea unor miniștri controversați și faptul că nu a demarat nicio reformă majoră.

„Rezultatele acestei echipe sunt amestecate și în multe privințe încă neconcludente, iar una dintre cauze este chiar componența «pestriță» a echipei, acesta nefiind un Guvern pur tehnocrat, ci un hibrid. Pe de o parte avem oameni curați, buni profesioniști, veniți din mediul de afaceri, sau din instituții de prestigiu, pe de altă parte avem oameni proveniți din sistem/partide și care au diferite tinichele atârnate, pentru care se ține batista pe țambal (apropiere de anumite partide sau doctorate obținute dubios)“, spune Bogdan Roșu, director executiv Next Capital.

Ștefan Poienaru, unul dintre cei mai mari fermieri români, consideră că nu doar numirile la vârful ministerelor pot genera o schimbare în bine. „Părerea mea este că rezultatele ar fi mult mai bune dacă ar fi schimbat în totalitate și directorii și ar fi mers mai departe cu promovarea profesionalismului și a valorii“, susține Poienaru.

Astfel, reforma Administrației, a Sănătății, a Educației și o nouă abordare a lucrărilor de infrastructură rămân doar exerciții teoretice atâta timp cât cei puși să le gândească sunt oamenii care, lucrând pentru stat, au câștigat averi tocmai din mizeria existentă în fiecare domeniu. „La problemele structurale pe care le întâmpinăm acum, ar trebui să reconstruim de la zero. Suntem o nație tare complicată, ne e foarte greu să luăm decizii majore“, explică antreprenorul Marcel Bărbuț, proprietarul producătorului de materiale de construcții Adeplast.

Astfel, câteva realizări punctuale, cum ar fi o mai bună transparență a actului de guvernare și refuzul de a face prea multe excese bugetare într-un an electoral, se pot dovedi, pe termen lung, „victorii a la Pirus“. „Pentru a rămâne în istorie este foarte bine să facă măcar ceva punctual și nu din fiecare câte ceva“, crede Bibiana Stanciulov, director general al Sonimpex, firma care produce magiunul de Topoloveni.

Cum, deocamdată, reformele serioase se lasă așteptate, oamenii de afaceri nu mai dau dovadă de mult entuziasm. „Din păcate, așa cum arată lucrurile acum, acest guvern riscă să compromită ideea unei soluții tehnocrate în România și ar fi mare păcat. Eu am fost și sunt un susținător al soluției tehnocrate, dar aceasta nu cred că a fost implementată eficient“, este de părere antreprenorul Marius Ghenea.

Circumstanțe atenuante

Cabinetul Cioloș a fost numit într-un context complicat pentru România și a avut darul de a evita o criză politică. Cu toate acestea, premierul a fost nevoit încă de la desemnare să facă o echilibristică fină printre diversele interese ale partidelor politice, dorințele președintelui Iohannis și așteptările opiniei publice.

Astfel, nu a avut până în prezent nici puterea și nici nu a fost ajutat să realizeze schimbări majore. „Într-o lume ideală în care partidele nu ar fi încercat să câștige capital politic pe seama greșelilor actualului Guvern și ar fi făcut front comun pentru realizarea priorităților stabilite de Guvernul Cioloș, probabil că lucrurile ar fi funcționat mai bine și nu am fi avut impresia că poate fi un an pierdut“, crede Andrei Cârnu, directorul executiv al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

De asemenea, de la numire este necesară o perioadă de timp pentru ca membrii guvernului să se obișnuiască cu performanțele funcționarilor din ministere și cu modul de lucru atipic din instituțiile publice.

Astfel, cele 6 luni care au trecut pot fi considerate o perioadă de timp destul de scurtă pentru a obține rezultate vizibile imediat. „Nu înseamnă să fim indulgenţi cu greşeli sau bâlbe, dar nu putem aştepta de la acest guvern tehnocrat să facă într-un an ce nu au făcut guvernele politice în 25 de ani“, este realistă Daciana Siderache, directorul general al producătorului de apă Calipso.

Victoriile Guvernului Cioloș

Deși lipsesc reformele structurale, oamenii de afaceri cred că Executivul are o serie de realizări notabile. „Guvernul Cioloș a oprit o parte din abuzurile generate de guvernele politice – mă refer la legi evidente în favoarea unor infractori dovediți sau pe cale de a fi dovediți. Apoi este de admirat reducerea TVA sau a impozitului pe dividende, lucruri care s-au întâmplat în acest mandat“, susține Marcel Bărbuț.

Cu toate că impresia este că avem un Executiv fără personalitate, cu stângăcii evidente ale miniștrilor, directorul executiv al AOAR susține că există și domenii în care Guvernul Cioloș performează. „Îmbunătățirea transparenței privind legislația adoptată de Guvern și a cheltuielilor realizate din bugetul de stat reprezintă un lucru pozitiv“, spune Andrei Cârnu. Pe lângă comunicarea mai bună și performanțele din domeniul fiscalității, Bogdan Roșu mai identifică printre realizări și „îmbunătățirea imaginii externe a țării, percepția de stabilitate a economiei și continuarea luptei anti-corupție“. Acesta spune că figura premierului este bine cunoscută la Bruxelles și chiar la Washington, iar acest lucru a adus mult calm pe piețele externe.

Pe lângă impresia bună pe care numele lui Dacian Cioloș o face în cancelariile occidentale, Ștefan Poienaru crede că Guvernul merită o bilă albă și pentru modul în care gestionează relația cu partidele politice. „La aprecieri aș putea să spun că nu au fost partizani, nu au cedat la anumite presiuni politice care au fost puse în aplicare pentru a favoriza anumite grupuri“, susține fermierul. „Cred că ne trebuie câte un Guvern tehnocrat la fiecare ciclu de alegeri parlamentare, care să funcționeze în ultimul an dinainte de alegeri și să prevină cât se poate din risipirea banilor și creșterea deficitelor“, îl completează Bogdan Roșu.

În loc de concluzie

Cu toate că au punctat tăios erorile Guvernului Cioloș, cei mai mulți dintre oamenii de afaceri pe care i-am chestionat dau dovadă de optimism.

Astfel, ei apreciază micile progrese de până acum, iar asta îi determină să aibă așteptări mai mari pentru următoarea perioadă. „Având în vedere contextul actual, cred că în următoarele 6 luni, domnul Dacian Cioloș și echipa domniei sale, înțelegând mai bine modul în care funcționează administrația publică și relația dintre Guvern și Parlament, vor folosi mai eficient instrumentele de care dispun pentru a pune astfel bazele reformelor menționate în programul de guvernare prezentat la începutul mandatului“, sintetizează Andrei Cârnu speranțele oamenilor de afaceri.

În numărul următor vă vom arăta care sunt prioritățile României în viziunea mediului de business și vom analiza care sunt reformele structurale pe care ar trebui să le înceapă guvernul Cioloș.

Îmbunătățirea transparenței privind legislația adoptată de Guvern și a cheltuielilor realizate din bugetul de stat reprezintă un lucru pozitiv, însă, până în prezent, impresia lăsată este ca avem un Guvern fără personalitate.
Andrei Cârnu, director executiv AOAR

7
este nota pe care o acordă „cu indulgență“ premierul Dacian Cioloș propriului Cabinet pentru primele 6 luni de guvernare

5 erori

– Lipsa unor reforme structurale în Administrație, Sănătate și Educație;
– Întârzierea lansării proiectelor pe fondurile europene din exercițiul 2014-2020;
– Nivelul scăzut al investițiilor publice/lipsa proiectelor de infrastructură;
– Numirea unor miniștri controversați sau apropiați de partide politice;
– Demisii/demiteri numeroase de miniștri și secretari de stat numiți recent.

5 Măsuri bune

– Implemetarea de măsuri fiscale bune pentru economie;
– Reticent la pomeni electorale, ține în frâu deficitul bugetar;
– Transparentizarea multor acte legislative și administrative;
– O comunicare mai bună cu cetățenii și mediul de afaceri;
– Susținerea luptei anticorupție.