Capacitatea populaţiei de a-şi onora serviciul datoriei s-a deteriorat şi în perioada decembrie 2012 – iunie 2014, totuşi într-un ritm mai redus decât în primii ani de criză, arată Banca Naţională a României în ultimul Raport asupra stabilităţii financiare. Potrivit acestuia, rata creditelor neperformante a atins un nivel maxim de 10% la sută (în iunie 2014, în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de decembrie 2012). Ulterior, a intrat pe o pantă descendentă, ajungând la 8,7% în august 2014.

Cum se curăţă bilanţurile

Volumul creditelor neperformante s-a diminuat cu 11,5% la sută în tot intervalul, explicaţia fiind faptul că bancherii au scos multe în afara bilanţului sau le-au vândut în pachete. Curăţarea bilanţurilor în aceste moduri a contribuit mai ales la reducerea neperformantelor din ultima perioadă a acestui an (cu 13,5% la sută, în august 2014 față de iunie 2014). Evoluţia viitoare rămâne incertă, în condiţiile în care o ameliorare foarte importantă a capacităţii de plată a fost vizibilă doar în cazul  debitorilor care au înregistrat pentru prima dată întârzieri la plată peste 90 de zile. În perioada ianuarie 2013 – august 2014, numărul acestora s-a diminuat puternic, cu 29,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru restanţe pe perioade mai scurte, îmbunătăţirea a fost modestă.

Problema de fond rămâne nerezolvată

Utilă pentru reducerea ratei neperformantelor din portofoliul băncilor, curăţarea bilanțurilor nu rezolvă însă problema gradului mare de îndatorare a populației, apreciază BNR.

Creditele neperformante revin într-o categorie mai bună în proporţie scăzută: 5,97%, media intervalului ianuarie 2013-august 2014. În cazul creditelor garantate cu ipoteci, rata de revenire este de 13,8%, iar o pondere importantă (circa 60%) din debitorii care devin neperformanţi rămân în această categorie pentru cel puţin doi ani. Raportul băncii centrale constată că, în structură, vulnerabilităţile asociate sectorului populaţiei au crescut faţă de analiza precedentă. Probleme există în special la credite garantate cu ipoteci şi la creditele acordate în valută, ultimele având, în continuare, cel mai ridicat grad de neperformanţă. În plus, debitorii cu venituri reduse – şi un grad ridicat de îndatorare – au înregistrat o deteriorare mai pronunțată a serviciului datoriei.

Creditele de consum garantate cu ipoteci au rămas cele mai riscante dintre creditele acordate populaţiei, rata de neperformanţă fiind de 12,4%, în august 2014. S-a adâncit şi ecartul neperformanței faţă de creditele de consum fără astfel de garanţii, până la 1,7 puncte procentuale. Din păcate, explicaţia nu se regăseşte într-o disciplină la plată mai ridicată în cazul creditelor de consum fără garanţii ipotecare, acestea fiind cel mai frecvent externalizate (circa 65% la sută din creditele externalizate în perioada ianuarie 2013 – august 2014). Un volum important de credite de consum negarantate cu ipoteci au fost recunoscute ca pierdere (trecute în afara bilanţului), reprezentând circa 18,1% din volumul de credite neperformante (la finele lui august 2014), faţă de numai 1,4% pentru cele de consum garantate cu ipoteci.

 

60% din debitorii care devin neperformanţi la credite garantate cu ipoteci nu reuşesc să iasă din această categorie timp de doi ani