La fiecare patru ani, asistăm în campanie la două tipuri de discurs. Primul aparţine politicienilor în funcţie aspiranţi la un nou mandat şi predomină angajamentele de genul „Vreau să duc la capăt proiectele începute!“. Al doilea tip de discurs este întâlnit la competitorii celor aflaţi în funcţie, care se angajează că vor face „altceva“, „mai mult“ şi „mai bine“ decât au făcut predecesorii. La urma urmei, promisiunile nu costă, iar până la un eventual moment al decontului în faţa alegătorilor multe se pot întâmpla. De exemplu, programul  pe care l-au promis în campanie social-democrații, care se pregătesc acum de guvernare, pare foarte dificil de aplicat. De acum înainte, trebuie să-și pună în practică majorărilele salariale, reducerea somajului, și beneficiile fiscale, promise pentru companii, dar rămâne de văzut de unde vor lua sumele necesare. Sunt mari șanse ca și proaspetele promisiuni ale PSD să rămână prinse în broșuri pe care se așează praful, iar motorul economiei românești, adică  IMM-urile, să se zbată la fel ca și până acum să reziste într-un mediu de afaceri nu tocmai prietenos. Mai bine de trei sferturi din antreprenorii români sunt nemulțumiți de modul în care îi tratează statul, arată studiile de piață. Iar majoritatea se plâng de cadrul fiscal. Nu neapărat de existența taxelor, cât de mărimea lor, de numărul lor și cât de greu sunt de plătit. În plus, tot mai mulți antreprenori arată cu degetul spre Fiscul care le anulează codurile de TVA fără motiv. Erorile de acest gen creează pagube mari firmelor pentru că nu-și mai pot deduce taxa pe valoarea adăugată.

Antreprenori cinstiți rămași fără dreptul de a funcționa 

Capital continuă campania „IMM-ist în România“ și vă prezintă problemele concrete de care se lovesc micii întreprinzători în activitatea lor de zi cu zi, dar și posibile soluții identificate de aceștia. Bucureşteanul Marian D. are o afacere cu 26 de angajaţi în domeniul amenajării de magazine, iar la sfârșitul verii s-a trezit că nu mai poate face afaceri, deşi era la zi cu toate dările. Fără o înştiinţare, ANAF a anulat codul de TVA al firmei, aşa că societatea nu mai putea să deducă această taxă. „Nu am mai putut factura, am ajuns să facem împrumuturi la bancă, nu ne mai dădea bani pentru că aveam un comportament fiscal dubios, nu a vrut să ne dea o linie de credit, nu am avut cum să achităm salariile. Cineva trebuie să răspundă pentru o eroare materială care mi s-a întâmplat mie“, spune revoltat antreprenorul. Situaţia s-a rezolvat abia în luna noiembrie, când ANAF a recunoscut greşeala. Dar patronul spune că a pierdut câteva mii de euro în toate lunile de blocaj. „Nu am ştiut despre această decizie, ea a fost tipărită pe 24 aprilie cu o dată retroactivă – 1 februarie. Nici acum nu ştiu care a fost motivul – dacă schimbarea administratorului sau faptul că anumite declaraţii depuse la ghişeu nu se văd nici în momentul de faţă“, explică el.

Peste 40.000 de afaceri sub lupa Fiscului

Și nu este singurul în această situație. În ultimul an, inspectorii ANAF au verificat peste 40.000 de firme și au considerat că patronii care conduc circa 16.000 de afaceri nu sunt de încredere şi că ar putea face evaziune fiscală. Dintre ei, peste 9.500 au fost refuzați la înregistrarea codului de TVA, iar restul s-au trezit că au acest cod anulat. Printre ei este și Liliana M., care are o firmă de organizări de evenimente, în care lucrează de șapte ani împreună cu soțul ei, plus alți șapte angajați. De menționat că nu are nici impozite neplătite și nici declarații nedepuse. Ocupați cu nunțile, cei doi soți au uitat de hârtii și le-a expirat sediul. E drept, Fiscul le-a trimis o notificare, dar ea nu ajuns niciodată la sediul firmei pentru că adresa înregistrată în sistemul informatic era greșită. Prin urmare, ANAF a declarat firma inactivă și i-a anulat codul de TVA. Evident, „fapta“ se înscrie și în cazierul fiscal, deci oamenii au o problemă și mai mare: statul le interzice să mai fie vreodată asociați sau administratori într-o firmă plătitoare de TVA, deci vor putea cel mult să fie angajați în alte firme. „Practic ești terminat ca antreprenor. E bine însă că un condamnat penal poate candida la funcții publice, el nu e prezumat a fi infractor“, punctează Olivia Nechitoaia, care are o experiență de nouă ani ca antreprenor, și a trăit o situație similară. Mai departe, patronii trebuie să se mulţumească cu promisiuni. În afară de noile reguli pentru aplicarea formularului 088, cel care a pus pe jar mii de antreprenori, ministrul de Finanţe le transmite patronilor că vor fi chemaţi la discuţii înainte de a rămâne fără codul de TVA. 

Te-ar putea interesa și: