Grecii au spus „Nu“ într-un referendum propunerilor dure ale europenilor, însă au sfârşit prin a accepta, prin liderii lor politici, o înţelegere pe care consensul pieţei o apreciază ca fiind încă şi mai drastică. Acordul semnat de guvern şi Eurogrup prin care Grecia va rostogoli datoria primind o finanţare de 86 miliarde euro este condiţionat de majorarea de TVA, dar şi de „vânzarea din casă“ a unor active de valoare. „Luni a fost cea mai dificilă zi din viaţa mea; este decizia care va atârna pentru tot restul vieţii mele. Nu am avut de ales“, a declarat ministrul de finanţe elen Euclid Tsakalotos, citat într-un mesaj pe Twitter de redactorul-şef adjunct al publicaţiei locale Kathimerini. Parlamentarii par a fi judecat la fel: cu 229 „pentru“, 64 „împotrivă“ şi 6 abţineri, au ratificat acordul deşi aveau protestatari în stradă. Este un vot solicitat chiar de primul ministru Tsipras care a spus, conform Bloomberg, că acesta reprezintă şansa unei relansări care să redea grecilor „mândria rănită“.

La numai câteva ore de la votul de la Atena, creditorii au prelungit linia de asistenţă de 7 miliarde euro care ar trebui să susţină cheltuielile urgente guvernamentale. Este „corabia de salvare“ care soseşte în ape încă învolburate. Băncile au lacătul pe uşă, iar retragerile de la bancomate sunt limitate la 60 de euro pe zi, aminteşte Reuters.

Blocajul financiar loveşte până la cei mai mici dintre întreprinzători. Un reportaj Bloomberg ni-l prezintă pe Giorgios Kakazanis, proprietar al unei taverne din Atena, fondată de tatăl său în urmă cu 70 de ani. „Catastrofa a lovit în anul 2010“, spune el. Atunci, într-un sfârşit de săptămână obişnuit avea încasări de 10.000 de euro; acum abia dacă mai vede 700 de euro. Firma sa a acumulat 100.000 de euro datorii (taxe, asigurări, chitanţe neonorate la compania de electricitate). „Nu mai avem bani în bancă. Banii pe care îi câştigăm la tavernă îi dăm furnizorilor.“ Fiul său este pescar; a luat de la el două kilograme de peşte pe care l-a schimbat pe două kilograme de carne pe care le va folosi pentru mâncarea de la restaurant. „Grecia nu moare. Am văzut mai rău, dar vom avea un viitor mai bun“, se încurajează Kakazanis.

Bolovanul datoriilor încă se mai cere cărat

În pieţe există însă îndoieli că Grecia va putea rezista în acord atât timp cât scadenţele la vechile împrumuturi curg implacabil. Un document al Fondului Monetar Internaţional scurs către presă chiar a doua zi după semnarea înţelegerii, afirmă că datoria Greciei trebuie tăiată, fiind nesustenabilă. Creditul guvernamental ar urma să-şi atingă vârful de 200% din Produsul Intern Brut în doi ani de zile, spune FMI. Deraierea este văzută încă şi mai gravă de către banca centrală a SUA. Datoria ar urma să urce la 336% din PIB până în anul 2025, arată un grafic al Rezervei Federale Americane din Saint Louis preluat de Zero Hedge. Este ceva aparent complet ignorat de acordul convenit la nivelul miniştrilor de finanţe din zona euro şi a liderilor europeni. „Condiţiile şi măsurile Eurogrupului pentru Grecia sunt bazate în întregime pe ideologie şi politică. Nu au la bază analiza economică“, scrie pe Twitter analistul economic Ann Petifor.

Grecia, încă sub ameninţarea pierderii euro

Grecia riscă să se întoarcă, în curând, de unde a plecat. Probabil că în 2016-2017 problema revine şi Grecia va trebui să reintroducă drahma, de data aceasta într-un mod ordonat şi nu în vâltoarea acestor săptămâni, a declarat pentru Bloomberg TV Robert Parker, senior adviser la divizia de adminstrare a activelor financiare a băncii elveţiene Credit Suisse.

Ieşirea din zona euro se va afla din nou pe masă la cel dintâi incident politic, avertizează editorialistul Financial Times Wolfgang Munchau. El spune că tot ceea ce părea de la sine înţeles până acum a fost sulberat în numai o săptămână. „Zona euro, aşa cum o ştiam, este distrusă“, scrie el. Este de văzut în ce măsură această uniune monetară, în care cei slabi sunt forţaţi în afară, este sustenabilă. Deocamdată, euro a funcţionat bine doar pentru Germania, moderat pentru Olanda şi Austria. Contrar percepţiei din pieţe, nici pentru Finlanda apartenenţa la uniunea monetară nu a fost bună. „Pentru Italia a fost, însă, un dezastru economic nemijlocit“, a mai spus comentatorul FT.

Adevărul despre planul german

Pentru Grecia ar fi fost mai bine să iasă din euro, spune şi editorialistul publicaţiei britanice The Telegraph, Ambrose Evans-Pritchard. El afirmă că, „în mod ciudat“, singurul politician care a oferit Greciei o cale de ieşire din impas a fost ministrul de finanţe al Germaniei Wolfgang Schaeuble. Într-o manieră graţioasă – şi nu ca un dictat – a avansat propunerea de catifea a unei retrageri pentru cinci ani a Greciei din zona euro, dublată de o iertare de datorii. Acelaşi plan prevedea un ajutor umanitar pentru poporul grec, dar şi un pachet de măsuri de creştere care să-i permită Greciei să-şi recâştige competitivitatea. Totul, într-o manieră controlată, în care Banca Centrală Europeană intervenea pentru stabilizarea drahmei, prevenind supraestimarea căderilor sau intrarea într-o spirală a contracţiei. Evans-Pritchard este fără echivoc atunci când se referă la acest plan: „Ar fi fost cu siguranţă mai bun decât documentul atroce pe care domnul Tsipras a trebuit să îl ducă înapoi la Atena.“

Fostul ministru de finanţe elen Yanis Varoufakis nu a văzut niciodată ieşirea din zona euro ca o opţiune pentru Grecia şi de aceea nici nu au lucrat la această variantă. El însă este de acord că ministrul german Schaeuble a avut bune intenţii afirmând că este singurul lider european pe care îl consideră onest şi pentru care are un deplin respect. Într-un interviu pentru ABC Radio din Australia, Varoufakis a spus că Germania a avut de la început acest plan şi a încercat să forţeze ieşirea Greciei din blocul monetar. Ministrul de finanţe al Germaniei consideră că astfel euro va fi mai solid, iar disciplina financiară în Europa va fi mai strânsă. „Ştiu că gândeşte aşa nu pentru că aşa mi s-a părut, ci pentru că domnul Schaeuble mi-a spus asta“, a întărit Varoufakis.

Este o părere pe care şi-o păstrează. Imediat după votul Parlamentului Greciei oficialul de la Berlin a declarat pentru Deutschelandfunk Radio, citat de Bloomberg, că şi acum crede că un Grexit ar fi fost opţiunea viabilă. „Nici acum nu ştiu şi nimeni nu ştie în acest moment cum programul s-ar presupune să meargă fără o tăiere de datorie şi toată lumea, iarăşi, ştie că o amputare a datoriei este incompatibilă cu apartenenţa la zona euro“, spune Schaeuble.

Parteneri europeni, dar „cu cuţitul la gât“

Tsipras a respins varianta germană şi a mers pe planul de la Bruxelles despre care el însuşi a afirmat la numai două zile, în cadrul unei intervenţii pentru televiziunea naţională din Grecia, că l-a semnat „cu cuţitul la gât“. Este un acord în care nu crede, dar pentru care îşi va pune tot efortul să îl aplice. În mod particular creşterea taxei pe valoarea adăugată a caracterizat-o ca fiind „iraţională“. Paradoxal Grecia a trecut în teritoriu pozitiv. Banca centrală a raportat un surplus primar de 1,3 miliarde euro în primul semestru al acestui an. Un mesaj pe Twitter al unui grec preluat de Reuters are şi o explicaţie: temându-se că le vor fi confiscate sume din conturile bancare, companiile au plătit în avans taxe de nu mai puţin de 2,5 miliarde euro în cursul lunii iulie a.c.

Băncile greceşti se adâncesc în faliment

Neliniştea faţă de băncile elene este justificată. Creditele neperformante ale sistemului deja în proporţie de 40% din totalul creditelor în anul 2014, par a fi deraiat în ultimele săptămâni, scrie e-Kathimerini. Plăţile au încetat masiv, oamenii invocând îngheţarea tranzacţiilor, ceea ce conduce la o creştere cu 1% pe zi a neperformantelor. Împrumuturile cu întârzieri mai mari de 90 de zile s-ar cifra la 100 miliarde euro, iar creditele rescadenţate au rămas în proporţie de 70% neperformante, însă un bilanţ coerent nu se poate face atât timp cât băncile rămân închise._

Planul europenilor, văzut cu ochii celui mai cârcotaş dintre greci

Semnarea acordului propus la Bruxelles a fost văzută drept o capitulare de cea mai mare parte a grecilor, mesajele pline de indignare de pe Twitter abunândând în noaptea negocierilor. În mod particular privatizarea distribuţiei de electricitate şi cedarea unor active de 50 miliarde euro puse într-un fond constituit în Luxemburg au fost privite ca o vânzare a ţării. Fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis a rescris adnotat documentul, dezbrăcându-l de limbajul diplomatic şi punându-le grecilor în faţă adevărul dureros al unei „păci cartaginiene“.

Ce spune Varoufakis? Este o politică de austeritate impusă direct celor mai slab dintre greci, dublată de un nou credit care extinde maturitatea pretinzând că pierderile nu există. TVA mărit va reprezenta un şoc pentru singura industrie care mai putea asigura creştere, cea a turismului. Pensiile trebuie reduse la recomandarea aceloraşi foruri care au încurajat devalizarea fondurilor de pensii la precedenta tăiere de datorii din anul 2012.

Prin institutul de statistică, autorităţile de la Bruxelles vor controlul complet al balanţei bugetare pentru a vedea magnitudinea deplină a austerităţii impuse de guvern. Executivul, dacă va rata ţintele bugetare – imposibil de atins în cadrul acestui acord – trebuie să procedeze la alte măsuri în aceeaşi direcţie. Codul civil trebuie modificat pentru că la rata actuală a executărilor silite şi lichidărilor de locuinţe şi afaceri, cadrul legal existent nu asigură rapiditatea procesului. Proprietăţile publice vor fi vândute pe nimic pentru serviciul datoriei. Fondul utilizat ca vehicul pentru aceste înstrăinări va fi nominal al Greciei, dar de facto va fi condus de creditori.