Ce înseamnă acest lucru și cum sunt afectați salariații din România?
Potrivit unui studiu realizat de BCR, schimbarea structurii populației se va traduce, printre altele, în scăderea PIB-ului potențial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă. În plus, „procesul de îmbătrânire și de reducere a numărului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pieței muncii din România, respectiv o ocupare excesivă în agricultură și încă redusă în domeniul serviciilor“, în dezacord cu structura ocupațională tipică din Uniunea Europeană, scria Capital.ro în urmă cu două săptămâni.

Apoi, va continua să crească presiunea asupra bugetului public, prin majorarea cheltuielilor cu asistența socială. Dacă în 1990 existau doar 0,4 pensionari pentru fiecare salariat, raportul s-a schimbat puternic, astăzi existând cam 1,2 pensionari pentru fiecare angajat. Și dacă trendul nu se va inversa, este posibil ca peste jumătate de secol să existe 1,5 pensionari pentru fiecare salariat. Iar situația de azi, când statul subvenționează cu circa trei miliarde de euro anual bugetul pensiilor (cu impact semnificativ asupra deficitului bugetar, a investițiilor în infrastructură și a nivelului pensiilor), ar putea să li se pară urmașilor noștri un vis frumos.

Click pentru mărire

Conform ultimului raport al Consiliului Fiscal, situația financiară a sistemului de pensii s-a deteriorat după 1990, raportul dintre numărul de contributori şi numărul de beneficiari scăzând foarte puternic, de la 2,3 salariați la un pensionar în 1990 la doar 0,8 salariați la un pensionar în 2012, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat având o tendință crescătoare, în timp ce numărul de salariați a avut o tendință descrescătoare, în special până în 1999 – 2000.

“La nivelul anului 2012, poziția României privind ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total venituri s-a îmbunătățit față de 2011, situându-se în a doua jumătate a clasamentului statelor din UE. Totuși, acestea se mențin la un nivel semnificativ mai ridicat decât contribuțiile sociale încasate”, se menționează în raport.

Totuși, prin noua lege a pensiilor (Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice) s-au urmărit o serie de obiective care să îmbunătățească starea financiară pe termen mediu şi lung a sistemului public de pensii:

  • decuplarea evoluției punctului de pensie funcție de evoluția salariului nominal 12, prin indexarea punctului de pensie anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% (acest procent scade la 45% începând cu 2021 şi ulterior scade cu 5 pp pe an, până în 2030, când ajunge la 0%) din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent;
  • integrarea în sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care aparțineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum şi a persoanelor care realizează venituri din profesii liberale;
  • introducerea unor condiții mai restrictive privind accesul la pensia anticipată şi la pensia de invaliditate;
  • stabilirea pensiei pe principiul contributivităţii, în directă corelație cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale;
  • creșterea vârstelor de pensionare ca urmare a creșterii speranței de viață a populației și egalizarea gradual – până în anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi, măsură anunțată recent și de președintele Senatului Crin Antonescu.

Care este trendul?

Potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul total al pensionarilor era, la finele lunii martie 2013, de 5,258 milioane persoane, în scădere cu 92.550 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012 şi cu 28.960 persoane faţă de sfârşitul lunii decembrie 2012.

Chiar dacă “presiunea pe salariat” este mai mică, costurile contribuabililor pentru plata pensiilor au crescut.  Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii Publice, în luna martie 2013, din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat, 29,52% aveau pensii sub 650 lei (pensia medie fiind de 812 lei). Salariul minim brut pe economie era, la nivelul lunii martie 2013, 750 lei şi câştigul salarial mediu brut 2.231 lei, pensia medie reprezentând 36,39% din câştigul salarial mediu brut şi 50,22 % din câştigul salarial mediu net (1.617 lei).

La 31 martie 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 36.200 persoane, dar pensia medie a fost mai mare cu 34 lei. Astfel, în această perioadă pensia medie, pentru pensionarii de asigurări sociale de stat, a crescut cu 4,37 %.
La sfârşitul lunii martie 2013, proporţia cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări sociale de stat o aveau pensionarii pentru limită de vârstă – 70,21 %, corespunzătoare unui număr de 3.284.996 persoane. Raportată la pensia totală a pensionarilor de asigurări sociale de stat (812 lei), pensia acestora (935 lei) a fost în luna martie 2013 cu 15,15 % mai mare, respectiv cu 123 lei.

Din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, femeile reprezentau 58,84%, iar pentru limită de vârstă 53,7%. Pentru toate categoriile, femeile aveau pensii mai mici decât bărbaţii.

În ceea ce priveşte pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori, în număr de 579.223 persoane la sfârşitul lunii martie 2013, 89,86% primeau pensii pentru limită de vârstă, 1,10% pensii de invaliditate şi 9,04% pensii de urmaş.

Pensia medie era de 328 lei, cu 15 lei mai mare decât în luna martie 2012. Pensionarii cu limita de vârstă aveau o pensie medie de 347 lei, cu 15 lei mai mare decât în luna martie 2012. La sfârşitul lunii martie 2013 se aflau în plată 868 de beneficiari de ajutor social tip pensie, cu 189 persoane mai puţin decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, ajutorul social mediu pe care l-au primit fiind în cuantum de 200 lei.

În trimestrul I 2013 s-au acordat conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, drepturi în valoare medie de 133 lei/persoana pentru 160.547 persoane, cu 24.725 persoane mai puţin faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

În privinţa evoluţiei pensiilor private (Pilonul II) din România, la 31 martie 2013, tendinţa manifestată de la începutul funcţionării sistemului este în trend ascendent constant. La sfârşitul lunii martie 2013, 5.886.606 persoane participau la fondurile de pensii administrate privat Pilonul II, cu 237.388 (4,20%) persoane mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Cei mai mulţi participanţi la sistemul pensiilor private sunt cei cu vârste cuprinse între 25-35 ani (2.307.268 persoane).

Te-ar putea interesa și: