Guvernul german a propus miercuri, 25 noiembrie ca alegerile generale care vor organiza succesiunea sa la cancelarie să se desfășoare duminică, 26 septembrie 2021. Propunerea făcută în Consiliul de Miniștri nu a fost încă aprobată în mod oficial de șeful statului, Frank-Walter Steinmeier.

Oricare ar fi rezultatul, aceste alegeri vor marca o ruptură pentru Germania odată cu plecarea programată de la putere a Angelei Merkel, cancelar din 2005. Angela Merkel a anunțat la sfârșitul anului 2018, după mai multe eșecuri electorale ale partidului său conservator Creştin-Democrat (CDU), că nu vrea să candideze pentru un al cincilea mandat.

Se bucură de un rating de popularitate

Acum în vârstă de 66 de ani, cea care, în urmă cu câteva luni, părea epuizată de eroziunea puterii se bucură acum de un rating record de popularitate. Este lăudată pentru buna gestionare a crizei sanitare, peste șapte germani din zece spunând că sunt mulțumiți de acțiunea sa.

În consecinţă, partidul său, care de câțiva ani asistase la erodarea bazei sale electorale, și-a recăpătat forța și “tronează” în fruntea sondajelor cu peste 36% din opinii favorabile. Creștin-democrații germani sunt împărțiți în legătură cu continuarea dintre un curent centrist în favoarea continuității și tentația unui viraj spre dreapta.

În principiu, un congres trebuie să își numească noul președinte la mijlocul lunii ianuarie. Trei candidați sunt prezenți: doi moderați, Armin Laschet, șeful celei mai populate regiuni, Renania de Nord-Westfalia, precum și Norbert Röttgen, expert în politică externă și susținătorul unei linii mai spre dreapta, Friedrich Merz, un adversar istoric al Angelei Merkel, notează Le Point.

Între cine se va juca lupta pentru președinție

Lupta pentru președinție ar trebui să se joace între Armin Laschet și Friedrich Merz. Câștigătorul va fi într-o poziție bună pentru a deveni apoi candidatul conservatorilor germani la Cancelarie la alegerile parlamentare din septembrie 2021, dar fără garanție imediată. Pentru că decizia cu privire la aceasta trebuie luată mai târziu, probabil în primăvară. Și nu este exclus ca un alt pretendent să ajungă să fie ales: liderul bavarez Markus Söder, responsabil al partidului frate al CDU, CSU. Söder a devenit una dintre cele mai populare personalități din Germania datorită modului, considerat eficient, în care a gestionat pandemia în Bavaria.

În fața conservatorilor, social-democrații, în prezent parteneri minoritari în coaliția cu dna Merkel, încă nu pot “decola”: ei stagnează în sondaje între 16 și 17%. Candidatul lor la Cancelarie este actualul ministru de Finanțe, Olaf Scholz, un susținător al unei linii moderate. Surpriza ar putea veni de la ecologiști: creditați cu aproape 20% din voturi, au devenit esențiali în peisajul politic german, unde participă la unsprezece dintre cele șaisprezece guverne regionale, împărțind uneori puterea cu stânga sau dreapta.

Până în prezent, Verzii nu au închis ușa unei viitoare coaliții cu conservatorii la nivel național, un sistem care reușise să vadă lumina zilei în 2017, dar care eşuase, din lipsă de acord cu liberalii, pe atunci parteneri terți necesari pentru a atinge majoritatea.

Negocierile pentru formarea guvernului anterior au fost îngreunate din cauza apariției unui nou actor pe scena națională, extrema dreaptă AfD, care a atins aproape 13% din voturi și și-a făcut intrarea istorică în Parlament. Acum i se atribuie un scor de aproximativ 10%, ceea ce ar putea facilita negocierile pentru formarea unui guvern cu o majoritate stabilă.