in timp ce la americani, numarul perechilor de pantofi si calitatea acestora reprezinta un indicator sensibil al nivelului de trai, i Rominia, geanta este un barometru al saraciei. Acest lucru reiese foarte clar din studiul realizat i luna aprilie a.c. de compania Daedalus Consulting Marketing & Research pe un esantion reprezentativ de 4.845 persoane i virsta de peste 15 ani, rezidente i mediul urban. Rezultatele cercetarii releva faptul ca i ultimii trei ani, aproape jumatate din oraseni (48,7%) nu au achizitionat nici o geanta (este vorba doar de servieta sau poseta).
Dintre cei care au facut astfel de achizitii, 43% au cumparat doar una. Grosul pietei este constituit din categoriile de virsta tinara si medie. Dupa virsta de 45 de ani, achizitia gentilor scade dramatic. Persoanele de sex feminin au o iclinatie mult mai puternica spre astfel de cumparaturi i comparatie cu cele de sex masculin, media pentru ultimii trei ani fiind de 2,2 genti pentru femei si 1,7 genti pentru barbati. Nivelul de trai joaca si el un rol determinant: daca doar 38,3% din cei cu venitul lunar sub un milion lei au achizitionat o geanta i intervalul de timp mentionat, acelasi lucru este realizat de 70,2% dintre cei cu venituri de peste trei milioane.
Spre deosebire de tarile occidentale, i Rominia, principalul motiv care duce la procurarea unei noi genti este ilocuirea, si nu completarea: cele mai multe persoane au declarat fie ca geanta anterioara se stricase (41,6%), fie ca nu mai corespundea standardelor personale (17,6%) sau ca nu mai era la moda (13,6%). Doar 21,5% din respondenti au achizitionat o geanta noua pentru completarea garderobei.
Pielea este ica la mare pret i rindul persoanelor de virsta medie (35-54 ani) care si-au cumparat o servieta sau o poseta i ultimii trei ani. „Aceasta tendinta este rezultatul saraciei”, remarca Daniel Enescu, directorul companiei Daedalus. „Consumatorii nu-si pot permite ceva care sa se strice repede. Geanta este considerata o investitie si, ca atare, trebuie sa dureze foarte mult. in general, cine cumpara un model ieftin din ilocuitori, o face cu gindul ca il poate schimba oricind. insa cei mai multi dintre romini nu se gindesc sa-l schimbe mai devreme de doi-trei ani.”
Fiind vorba de articole mai pretentioase, care se adreseaza unui segment de populatie cu putere de cumparare mai mare, marochinaria din piele constituie totusi o piata redusa.
Materialul textil este mult mai atractiv pentru tinerii care au itre 15 si 24 de ani. Persoanele mai i virsta s-au reorientat catre ilocuitorul de piele, probabil si datorita pretului acestuia, mai accesibil pentru bugetul unui pensionar.
La ilocuitori, concurenta este dura
Constatind ca ceea ce se lucreaza i tara i materie de marochinarie din piele este competitiv pe piata externa, marile fabrici – cele care mai exista – si-au orientat aproape itreaga productie catre export, i special i SUA, Germania sau Franta. Producatorii interni recunosc faptul ca, pentru ei, piata locala este importanta, isa cea externa este vitala. Astfel ca, la noi, marochinaria din piele se bazeaza, i primul rind, pe oferta magazinelor de lux care vind produse de serie mica, sub marca proprie. in Bucuresti, de exemplu, aceasta piata de virf iseamna 70-80% articole de butic, restul fiind importuri.
Volumul cel mai mare al importurilor il constituie isa marochinaria din ilocuitori unde, peste tot i lume, asiaticii sunt neitrecuti. La aceasta categorie, producatorii interni sunt deficitari, din diverse motive, obiective si subiective: tehnologii ivechite, structura materialelor, accesorii greu de procurat, lipsa unui design atragator. Daca i strainatate se pune mare accent pe cercetare si creatie, la noi, aceste servicii din cadrul itreprinderilor au fost primele desfiintate dupa 1989. in aceste conditii, nu este de mirare ca producatorii nostri nu pot face fata avalansei de produse venite de afara, i special din tari i care exportul este ridicat la rang de politica guvernamentala.
Marochinaria a avut o cadere puternica i ultimii ani, ajungindu-se i 1994 la 15% din productia realizata i 1989. Ce anume a determinat aceasta situatie? in primul rind, s-au pierdut piete importante, cum ar fi fosta URSS, unde mergea jumatate din marochinaria din ilocuitori. Constatind ca puterea de cumparare a rominilor scade icontinuu si ca isi pierd clientii, directorii fabricilor s-au grabit sa cucereasca pietele din Occident, unde sunt declasati de asiatici, omitind pietele reale, pe care raportul lor calitate-pret ar fi fost acceptat. insa, daca este vorba de Rusia sau de Europa de Est, nici chiar la prezentari sustinute financiar de Guvern nu sunt tentati sa participe.
La acestea, se adauga lipsa unei asociatii profesionale, cu atributii similare celor din Vest. Surse din Ministerul Industriei si Comertului sustin ca s-au pus de curind bazele unei astfel de asociatii, isa nu se stie cu certitudine nici cum se numeste, nici daca s-a iregistrat oficial. intrebat daca are cunostinta de acest lucru, managerul unei societati de profil din Bucuresti a facut urmatoarea remarca: „Habar n-am daca s-a ifiintat o astfel de asociatie, dar tare as vrea sa nu existe, pentru ca ar face mai mult rau decit bine!”. Fara comentarii.