Florin Roman, liderul deputaților PNL, a anunțat luni că liberalii au depus un proiect de lege pentru anularea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

În acest context, Roman face apel la PSD,  ”partidul care a inventat pensiile speciale în România”, să susțină în Parlament inițiativa legislativă a PNL.

”În calitate de lider de grup, am depus în numele deputaților PNL, un proiect de lege de abrogare a pensiilor speciale pentru parlamentari.

Propunerea PNL a preluat toate observațiile CCR și vizează abrogarea capitolului XI – indemnizație pentru limita de vârstă, art. 49 și 50, cele care vizează pensiile speciale ale senatorilor și deputaților.

”PSD a inventat pensiile speciale”

Am anunțat depunerea acestui proiect de lege imediat după ce CCR a declarat neconstituțională legea PNL privind anularea tuturor pensiilor speciale”, arată liderul deputaților PNL.

”Pentru a parcurge toate etapele parlamentare, PNL a introdus și un amendament la OUG 29/2020, privind impozitarea cu peste 90% a pensiilor speciale.

Solicităm tuturor partidelor politice, inclusiv PSD, partidul care a inventat pensiile speciale în România, sa țină cont de vocea românilor și să voteze proiectul PNL, de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari, unul la care CCR nu mai poate invoca nici o obiecție de neconstituționalitate!”, cere Florin Roman.

O luptă de durată

În context, trebuie precizat că CCR a admis, la începutul lunii mai, sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Avocatului Poporului împotriva legii prin care au fost abrogate toate pensiile speciale, cu excepția celor din Armată și Ministerul de Interne.

Camera Deputaţilor adoptase, pe 28 ianuarie, proiectul de lege înaintat de Guvernul Orban privind abrogarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile magistraților.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, spunea în luna ianuarie că ”cea mai nesimţită pensie specială din România este în prezent de 77.000 de lei”.

”Constituţia e foarte clară”

Avocatul Poporului, Renate Weber, a motivat contestarea legii la CCR:

”Sunt două motive mari pe care le-am invocat noi în această excepţie de neconstituţionalitate – o dată e faptul că nu s-au respectat prevederile clare din Constituţie cu privire la componenţa Parlamentului în momentul în care se modifică Statutul senatorilor şi deputaţilor.

Constituţia e foarte clară. E nevoie de şedinţa camerelor reunite, or aici a fost vorba doar de votul Camerei Deputaţilor, iar pe de altă parte celălalt motiv e nerespectarea deciziilor anterioare ale Curţii Constituţionale”.