Guvernul nu va păstra modificările privind contribuţiile sociale şi impozitul pe venit din draftul de modificare a Codului Fiscal la care a lucrat Gabriel Biriş, cât a fost secretar de stat la Finanţe. Este declaraţia acestuia, care recunoaşte şi avertizează că abuzurile ANAF din perioada 2015 vor costa statul câteva miliarde de lei. Mai mult, explică mecanismul prin care mute firme s-au trezit cu conturile blocate sau cu decizii de impunere fără să fi făcut ceva cu adevărat greşit.

 

Capital: Cum arată varianta de modificare a Codului Fiscal pe care o va prezenta Guvernul, până la urmă?
Gabriel Biriş: Vorbim probabil de o ordonanţă de urgenţă mult simplificată faţă de ce s-a scurs pe surse. Modificările în legătură că impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, acea reformare a aşezării impozitelor şi plafonării bazei de calcul şi toate măsurile propuse acolo vor dispărea, nu vor fi asumate prin ordonanţă de urgenţă. Însă e important ca alte măsuri din acest proiect să treacă, pentru că sunt măsuri de simplificare, eficientizare, fără un impact politic sensibil. Vă dau câteva exemple: Modificările la TVA, şi anume introducerea regimului simplificat de cotă forfetară zero pentru producătorii agricoli, care va ajuta foarte mult la simplificarea şi eliminarea riscurilor fiscale pentru această categorie, în acelaşi timp aducând şi mai mulţi bani la buget, decât dacă ar fi înregistraţi ca plătitori de TVA.

De asemenea, e foarte important ca măsurile care au dus la excesele ANAF privind anularea de coduri de TVA în ultimii doi ani, pe motiv că acel contribuabil nu justifică intenţia şi capacitatea de a derula activităţi taxabile, în realitate motivele sunt uneori de-a dreptul ridicole. Anulăm cod de TVA la companii în plină dezvoltare şi expansiune pe motiv că n-au răspuns la o scrisoare sau nu au fost găsiţi la sediu.

Aceste practici sunt neeficiente şi pentru bugetul de stat numai prin faptul că micii antreprenori sunt nenorociţi cu astfel de măsuri. Firmele mari sunt în general mai bine organizaţi, au departamente care se asigură să răspundă la toate scrisorile. Sunt câteva modificări în acest sens numai pentru a preveni excesele, dar în acelaşi timp, şi pentru a eficientiza lupta împotriva evaziunii fiscale.

 

Capital: Concret ce măsuri antievaziune aţi lăsat pe masa Guvernului?
Gabriel Biriş: Am fost foarte surprins să văd că încă mai sunt doamne cu fuste colorate care vând facturi pe drumul spre Colentina. Am văzut asta acum câteva săptămâni, nu credeam că mai există piaţa asta. Ce se întâmplă, la ANAF eventual mai şi confişti astfel de facturi, însă nu poţi să anulezi, durează circa 50 de zile, timp în care firma poate dispărea. Acelaşi lucru e valabil şi pentru cei care cumpără maşini din străinătate şi le vând în România. Atunci în ordonanţă am venit cu o propunere pe care am discutat-o inclusiv cu ANAF, de a introduce un regim prin care să ai posibilitatea de a suspenda codul de TVA, în condiţiile în care ai indicii de fraudă, precum cele explicate mai devreme, dar nu numai. Fraudă înseamnă să furi taxe. Scopul e să nu mai transferi riscul la terţi, să ţinteşti acolo unde se fură. Am avut o problemă în a devini frauda. Ştiţi că frauda nu e definită în Codul Fiscal, în avem o divizie dedicată în ANAF acestei probleme. Atunci mă întreb, anti ce dacă nu e definită? Ordonanţa prevede că astfel de suspendări se pot face prin condiţii clar delimitate. Cred că e foarte important. Pentru că dacă ne uităm cât de mare e frauda de TVA în România. Fraudă care a crescut în 2014 faţă de 2013. Ce periculos e că s-au generat foarte multe victime colaterale în această luptă cu evaziunea pe TVA. Pe motiv că acel contribuabil ştia sau ar fi putut ştii că furnizorul sau furnizorul furnizorului a avut comportament fiscal inadecvat, s-au făcut foarte multe excese.

Respectiv s-au emis foarte multe decizii de impunere însoţite de plângeri penale. Aceste plângeri au început să fie soluţionate cu neînceperea urmăririi penale, şi statul trebuie să dea banii înapoi contribuabilului. Valoarea contestaţiilor depuse în urma controalelor, la ANAF, e de 8,5 miliarde de lei. Probabil că mai mult de jumătate va trebui dată înapoi, depinde şi cât a recuperat statul în acest timp. Vorbim de miliarde de lei pe care statul va trebui să le dea înapoi şi probabil şi cu dobânzi şi cheltuieli de jucată. Iar acolo unde executările au distrus companii, statul va trebui să plătească daune interese. Ar putea urma alte procese.

Capital: Înseamnă că statul a băgat mâna înn buzunarul contribuabililor?
Gabriel Biriş: Anul trecut am atras atenţia asupra acestei probleme. E o tendinţă pe care am sesizat-o la sfârşitul anului 2014 şi care s-a acutizat în 2015. Guvernul a trebuit să ia bani de undeva, să poată justifica, pe baza încasărilor mari, scăderea TVA, pentru că veneau alegerile. S-a făcut un fel de japcă. În momentul în care bagi banii în buzunarele oamenilor aşa se numeşte. I s-a întâmplat unui client căruia un inspector ANAF i-a spus: „Știu că ai dreptate, dar ce vrei, să ţi-o dau eu, du-te în instanţă!“ Un alt exemplu, a trebuit să dăm adrese din minister să explicăm că acolo unde se aplică taxarea inversă nu există prejudiciu de TVA, să nu mai pună măsuri asiguratorii. Tocmai ca să mai oprim din această emulaţie. A fost un ordin politic clar. Şi se vede în felul în care s-au soluţionat contestaţiile. Fostul şef ANAF şi-a adus o rudă şef la direcţia de contestaţii ca să poată acţiona la comandă. E foarte greu să poţi opri un tăvălug. Cred că şi azi mai produce victime colaterale.

 

Capital: Cine răspunde pentru aceste excese? Inspectorul sau instituţia?
Gabriel Biriş: Inspectorul răspunde. Aceşti oameni nu sunt apăraţi de instituţie. Li s-au dat nişte ordine, şi în momentul în care se întâmplă să fie acţionaţi în instanţă de către contribuabili ANAF nu îi apără, îşi angajează singuri avocaţi.

Capital: Cu ce impresii aţi rămas după experienţa la minister?
Gabriel Biriş: A fost o experienţă intensă. Şi acolo iei decizii de care eşti conștient. Nivelul de răspundere e mai mare. E mare păcat că nu am amânat acest proiect, ca să fie explicat mai bine. Ce pot să spun e că mi s-a confirmat ceea ce ştiam, şi anume, că dacă vrei să faci treabă, poţi să o faci, că în ministerul de Finanţe sunt mulţi profesionişti şi important e ca aceştia să fie călăuziţi. Direcţia o dă demnitarul. Am avut o experienţă în rescrierea Codului Fiscal. La început răspunsul a fost nu se poate. Am zis, ok, scriu eu şi verificaţi voi. Am dat Direcţiei la revizuit, şi cu cât citeau şi înţelegeau, cu atât veneau cu mai multe sugestii. Am văzut că oamenilor le plăcea ce fac. E foarte important ca oamenii să se simtă parte din ceva.

 

Capital: Costul cu munca s-a redus de la începutul acestui an. Pe încasări se vede o reducere. De ce?
Gabriel Biriş: Să ne uităm la numărul de firme nou înfiinţate. Avem o mutare de la activităţi dependente la microîntreprinderi. Sunt peste 20 de mii de firme noi înfiinţate în 2016, pentru că e mult mai ieftin. E o uşoară creşte şi la munca zilieră, dar nu cred că se abuzează de regimul zilierilor. A scăzut baza la CAS, pentru că s-a întâmplat ceva în piaţă. Când nu pui presiune egală pe toate conductele, ai acest efect.