Economia României i-a surprins pe mulți în 2011. Dar este greu de spus, în acest moment, dacă evoluția peste așteptări se va repeta și în 2012. Strâns legați de economia europeană și, indirect, de cea mondială, nu putem decât să ne uităm cu îngrijorare la cum merg lucrurile dincolo de frontiere.

După doi ani de scădere, este posibil ca PIB-ul României să fi evoluat în 2011 mai bine decât indicau prognozele. Datele de până în prezent arată că, față de perioada ianuarie-septembrie 2010, produsul intern brut a urcat cu 2,7% în primele nouă luni ale anului trecut, creșterea accelerând în al treilea trimestru: +1,8% față de trimestrul anterior (creșterea economică înregistrată atunci fiind cea mai mare din UE) și +4,4% față de iulie-septembrie 2010.

Evoluția de tip „2007-2008“ a fost explicată de mulți prin boomul din agricultură, domeniu care a crescut cu 16,4% în primele nouă luni. Doar că acesta are o pondere de numai 6% în formarea PIB, astfel încât doar un punct procentual din creștere se datorează recoltelor-record. Cea care ne-a tras cu adevărat în sus a fost industria (+6,8% în ianuarie-septembrie, iar cum aceasta reprezintă mai mult de un sfert din produsul intern brut, producția majorată ne-a adus 1,8 puncte procentuale de creștere economică).

Vești bune au venit și de la BNR: în noiembrie, rata anuală a inflației a scăzut la 3,44%, cel mai mic nivel atins după 1989. Evoluția se explică prin faptul că prețurile alimentelor au scăzut cu aproape 11%, compensând, astfel, creșterile prețurilor carburanților (+12,5%) și al celor administrate (energie termică, gaze naturale, transport în comun etc.) „Este posibil ca, la finele lui 2011, rata anuală să fie chiar mai mică decât ultima noastră prognoză, de 3,3%. Cursul de schimb a fost relativ stabil, în condiţiile în care tensiunile din zona euro s-au reflectat în deprecieri mult mai importante ale valutelor din estul continentului“, spunea, în urmă cu circa o lună, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Nu trebuie uitat nici că, pe primele zece luni, deficitul bugetar (prognozat la 4,4% din PIB pentru tot anul), ajunsese la doar 2,4% din PIB.

În resurse umane, 2011 a stat sub zodia noului Cod al muncii, intrat în vigoare la începutul lunii mai. De atunci, au fost înregistrate peste un milion de noi contracte de muncă, după spusele actualului ministru de resort, Sulfina Barbu. Așadar, noua legislație a adus după sine o veritabilă ieșire la suprafață a muncii la negru, care nu s-a concretizat, însă, și într-o creștere sub­stan­țială a numărului locurilor de muncă (vezi grafic). Totuși, în ciuda prognozelor care indicau mutații radicale ale pieței muncii și concedieri masive de personal, Codul muncii a avut consecințe abia palpabile la nivelul ocupării: singurele sectoare care au înregistrat scăderi de personal semnificative sunt, toate, în responsabilitatea statului: administrația publică (21.000 de oameni), învățământul (12.800) și sănătatea (30.000).

Salariile anului 2011

În ciuda tulburărilor care au cutremurat acest sector în ultimii ani, sistemul financiar domină clasamentul creșterilor salariale – mai corect spus, creșteri ale veniturilor, în cazul multor dintre acești angajați salariul fiind doar o bază la care se adaugă diverse bonusuri. Astfel, potrivit datelor oficiale, în septembrie 2011, brokerii au încasat, în medie, 2.450 de lei, cu aproape 15% mai mult decât în aceeași lună a lui 2010, în timp ce personalul din bănci a plecat acasă cu un venit lunar mediu de 3.685 de lei, față de 3.535 cu un an în urmă, iar cel din asigurări, cu aproape 2.800 de lei față de 2.600.

De aproape cea mai mare creștere (peste 25%) s-au bucurat angajații din industria de extracție a metalelor. Aproape, pentru că, de fapt, cea mai mare evoluție salarială a revenit administrației publice, unde, după o serie de oscilații lunare, venitul mediu s-a stabilizat în jurul a 1.800 de lei, față de 1.400 de lei acum un an. La nivelul întregii economii, cele mai mari salarii le au, în momentul de față, angajații din industria petrolieră (circa 4.000 de lei) și programare (3.750 de lei).

La polul opus, domeniile în care angajatorii au recurs la reduceri salariale pot fi numărate pe degetele de la o mână, cea mai serioasă scădere (de 7%, până la 1.730 de lei) fiind înregistrată într-un sector despre care nu se știu prea multe, transporturi pe apă, în care lucrează doar 3.000 de oameni.

Cerul e limita

Dar cele mai spectaculoase performanțe le-au înregistrat, de departe, exportatorii autohtoni. Dacă în 2008 (până atunci, cel mai bun an din istoria României din acest punct de vedere) vindeam peste hotare mărfuri în valoare de 33,7 miliarde de euro, iar în 2010 am ajuns (după o scădere în 2009) la 37,2 miliarde de euro, 2011 a lăsat în ofsaid chiar și cele mai optimiste prognoze. În primele zece luni ale anului trecut, exporturile românești au totalizat 37,6 miliarde de euro, cel mai probabil valoarea pentru tot anul ajungând undeva la 45 de miliarde de euro. Pe lângă nivelul-record atins, o altă veste bună o reprezintă structura exporturilor, din ce în ce mai mult alcătuite din produse cu valoare adăugată mare. În ianuarie-octombrie 2011, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), 41,3% din mărfurile comercializate în străinătate au fost din categoria „mașini și echipamente de transport“, iar 33,5% – din „alte produse manufacturate“.

Potrivit Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), principalii exportatori din 2011 au fost Automobile Dacia, Nokia, Rompetrol Rafinare, Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honeywell Technologies, Samsung Electronics, Petrom, ArcelorMitall şi Celestica România. Plecarea Nokia din România ar putea influența în sens negativ rezultatele din 2012. Un impact neplăcut l-ar putea avea și recesiunea prognozată în spațiul comunitar în acest an, întrucât peste 70% din exporturile românești merg către state UE.
„Prea am pus toate ouăle într-un singur coş“, spunea recent președintele Traian Băsescu, referindu-se la pre­p­onderența exporturilor către Uniunea Europeană. „Diversificarea exporturilor este o soluţie de echilibrare a balanţei de plăţi externe. Există disponibilităţi ca firmele să poată exporta în Turcia, China, pe piaţa arabă, care este puţin mai tulbure în prezent, şi pe cea africană“, a declarat șeful statului.

Nu la fel de bine am stat însă, anul trecut, în ceea ce privește investițiile străine directe. Potrivit datelor BNR, în primele zece luni ale anului trecut s-au investit în România 1,3 miliarde de euro, cu circa 44% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2010. Este, cel mai probabil, o consecință a crizei din zona euro, având în vedere că, în ultimele două decenii, cei mai mulți bani au sosit în economia autohtonă din țări precum Olanda, Austria, Germania, Franța, Grecia ori Italia. Mai mult, în afara fabricii Nokia de la Jucu, și-au mai anunțat intenția de a se retrage de pe piața românească israelienii de la Tnuva (lactate), grecii de la ATE Bank și austriecii de la Volksbank.

Unii pleacă, alții vin

Cu toate acestea, nici din acest domeniu veștile nu sunt chiar așa de proaste. De exemplu, belgienii de la Louis Delhaize, care operează în România lanțul de hipermarketuri Cora (dar și supermarketurile Mega Image), au anunțat recent că li s-a aprobat un credit de 210 milioane de euro pentru extinderea rețelei autohtone. Valoarea totală a investiției va ajunge la 397 de milioane de euro, fiind vizate atât orașe mari, precum Brașov ori Constanța, cât și localități de dimen­siuni ceva mai mici. În cadrul unui interviu TV, premierul Emil Boc a anunțat că sunt „foarte multe investiții în derulare în România“. „Există în pregătire o investiție de sute de milioane de euro în domeniul IT, dar nu pot spune mai mult, din motive de confidențialitate“, a afirmat primul-ministru.
Cu sau fără investiții spectaculoase, 2012 pare a se anunța relativ echilibrat pentru economia României. Prognozele de creștere, deși rectificate în minus din cauza incertitudinilor legate de zona euro, rămân pozitive (de la 2,1%, varianta oficială îmbrățișată atât de Guvern, cât și de Comisia Europeană, la 1,1% – versiunea BERD și doar 0,5%, în viziunea Raiffeisen). Nu se așteaptă mișcări spectaculoase nici în ceea ce privește rata inflației (care va stagna în jurul a 3%), cursul de schimb ori piața muncii. Deficitul bugetar se anunță și el suportabil (sub 2% din PIB), deși avem în față un an electoral. Singura problemă este că, oricât de bine ne-am face noi treaba, în realitate totul depinde de ce se întâmplă dincolo de granițe.

4,4% Cu atât a crescut PIB-ul României în trim. III 2011 comparativ cu aceeași perioadă din 2010. Rezultatul ne plaseează pe locul patru în UE

1,3 mld. euro au fost investițiile străine directe în România în primele zece luni ale lui 2011. Este capitolul la care am stat cel mai prost anul trecut

9,25% Cu atât a crescut salariul mediu net al angajaților români în perioada septembrie 2010 – septembrie 2011

„Este posibil ca, la sfârșitul lui 2011, rata anuală a inflației să ajungă la un nivel chiar mai mic decât cel din ultima noastră prognoză, de 3,3%. ”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

„Prea am pus toate ouăle într-un singur coş. Diversi­ficarea exporturilor poate echilibra balanţa de plăţi, așa că trebuie să privim și spre alte piețe.”
Traian Băsescu, președintele României

Citeşte şi 2012, anul consolidărilor