Pieţele de acţiuni au început să scadă în mod concertat cam din 26 iulie, atât pe fondul prelungirii nejustificate a discuţiilor între republicani şi democraţi cu privire la majorarea plafonului de îndatorare a SUA, cât şi din cauza temerilor că Italia sau Spania ar putea avea nevoie de ajutor financiar din partea Uniunii Europene.
Pe de-o parte, politicienii americani au ajuns la un compromis „jenant“ pe ultima sută de metri, în opinia pieţelor, întrucât, deşi plafonul datoriei SUA a fost majorat cu 1.000 miliarde de dolari, până la 15.000 miliarde dolari, acesta a venit cu o tăiere de cheltuieli de 2.000 miliarde dolari în următorii zece ani. Pe de altă parte, pieţele au taxat ca neconvingător planul Italiei privind ajustarea cheltuielilor bugetare, ceea ce a crescut îngrijorările că Italia şi, probabil, şi Spania ar putea avea nevoie de sprijinul UE.
Tensiunile pe pieţe au culminat luni (8 august), după ce vineri noaptea (5 august) agenţia Standard & Poor’s a redus ratingul SUA cu o treaptă, de la AAA la AA+, la aceasta adăugându-se datele slabe venite dinspre industria manufacturieră  şi piaţa muncii. Luni, bursele din Germania, Franţa şi SUA au suferit pierderi de peste 5%, cele mai mari de la criza din 2008, în vreme ce Bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8,4%.
Pieţele au revenit pe creştere marţi, dar miercuri au ajuns să piardă chiar mai mult decât recuperaseră cu o zi înainte. Potrivit Bloomberg, doar luni bursele din întreaga lume au pierdut 2,5 trilioane de dolari din capitalizarea lor cumulată, astfel că pierderile din 26 iulie până în acel moment se extinseseră la 7,8 trilioane dolari. Luând în calcul şi căderile de miercuri (10 august), pierderile s-au mărit la circa 7,9 trilioane dolari.
Bancherii, mai eficienţi decât politicienii
Abia după trei zile în care pieţele au fost dominate de frică şi incertitudine s-au văzut primele efecte ale măsurilor concertate luate de şefii băncilor centrale din întreaga lume – Fed s-a angajat să menţină dobânda-cheie cât mai aproape de zero încă doi ani, Banca Centrală Europeană a reluat achiziţia de bonduri ale statelor din zona euro, Banca Centrală a Angliei a anunţat măsuri suplimentare de stimulare a economiei, iar băncile centrale din Elveţia şi Japonia au anunţat măsuri ferme de curmare a aprecierii monedelor naţionale. Astfel, frica de o nouă recesiune pare să se fi spulberat joi, când bursele europene au crescut cu peste 3%, iar Wall Street a câştigat 4%-5%, ajutate şi de prima scădere din ultimele patru luni a cererilor de ajutor şomaj în SUA.
„Eu nu cred în «double dip». Dacă nu o să avem o recesiune în W şi este vorba doar de creştere economică mai lentă, atunci pieţele sunt ieftine. Personal, marţi am cumpărat ceva acţiuni şi sunt pregătit să mai cumpăr. Deprecierile masive din ultimele două săptămâni ale principalelor burse din lume au stat sub semnul fricii de întoarcere a recesiunii, ca reacţie a investitorilor la deciziile mult întârziate ale guvernelor şi politicienilor. Această situaţie a generat oportunităţi de cumpărare. Pieţele ar trebui să se oprească din scădere într-o perioadă previzibilă“, spune Iulian Panait, preşedintele KTD Invest.
„Totuşi, multe companii sunt într-o poziţie mai bună decât statele, iar noi pe bursă cumpărăm acţiunile companiilor. Orice investitor ar trebui să acţioneze gradual, întrucât nu ştim care sunt minimele, dar suntem în zona lor“, explică Panait.