„Dacă România vrea să devină un jucător la nivel regional și european pe piața energiei, dacă autoritățile vor să reducă facturile la energie pentru consumatorul privat și economic și să protejeze și mediul, dacă vor să atragă investiții serioase și să consolideze securitatea și independența energetică, trebuie să aplice soluțiile pe care le propunem în Cartea Albă a Energiei”, a declarat Yvonnick David, coordonatorul proiectului. Ambasada Franței, Camera Franceză de Comerț și Industrie din România (CCIFER) și Secția Română a Consilierilor pentru Comerț Exterior ai Franței au pus cap la cap zece soluții practice pentru relansarea sectorului energetic din țara noastră.
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă industria energetică din România este eficiența. Consumul mediu de energie din locuințe, spre exemplu, este de 390 Kwh/Mp/an, aproape dublu față de media europeană, de doar 220 Kwh/mp/an. Unitățile de producție învechite, blocurile de locuințe și casele ineficiente energetic, utilizarea încă reduse a energiilor regenerabile sunt probleme care trebuie rezolvate în cel mai scurt timp posibil, astfel încât să se reducă, până în 2020, cu 30-35% decalajele față de celelalte țări Europene.
„România este a treia piaţă din Europa în ceea ce priveşte sistemele centralizate de încălzire urbană, dar 96% din reţelele de termoficare urbane sunt într-o situaţie economică şi tehnică deficitară. România are aproximativ 30 de instalaţii majore de cogenerare în stare de funcţionare, amplasate în cele mai mari 30 oraşe din ţară şi aproximativ 100 de reţele de termoficare, iar cea mai mare parte a acestor instalaţii sunt învechite”, spune Yvonnick David. Care arată că soluțiile sunt realizarea unui program naţional pentru modernizarea centralelor.
Conform normelor europene, România poate crea și un program operațional dedidat eficienței energetice a clădirilor, prin care poate aloca 4% din Fondul European de Dezvoltare Regională, adică 359 milioane euro până în 2013.
Propunerile francezilor
Cele zece propuneri ale francezilor sunt grupate în trei categorii. Astfel, pentru ameliorarea eficienței energetice trebuie „stabilit un contract tip de gestionare a energiei pentru a răspunde provocărilor legate de eficiența energetică a clădirilor”, trebuie „construit un program operațional dedicat eficienței energetice a clădirilor”, trebuie „valorificată cogenerarea printr-un program național de modernizare a centralelor de energie termică cogenerată” și trebuie „acordată o vizibilitate pe termen lung investitorilor prin angajamente fermen și se durată din partea autorităților publice”.
În categoria de favorizare a echității, francezii propun „reunirea autorităților de control a sistemelor de încălzire într-o singură entitate”, „definirea evoluțiilor sistemului energetic, esențiale pentru dezvoltarea energiei regenerabile, împreună cu operatorii de rețea și cu autoritatea de reglementare” și „garantarea pentru operatori a accesului transparent și echitabil la gazele din producție internă”.
Iar pentru zona de armonizare europeană este necesară „actualizarea standardelor de performanță energetică pentru construcțiile noi șipentru renovareaq clădirilor, pentru a reduce cu 30-35%, până în anul 2020, decalajele dintre România și celelalte țări europene”, „elaborarea și implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabilă în primul semestru al 2011” și „transpunerea celui de-al treilea pachet de măsuri legislative cu privire la piețele interne de energie electrică și gaze naturale ale UE în legislația română, cu sprijinul operatorilor, în primul semestru al 2011.”
„Cartea Albă a Energiei nu este o judecată de valoare sau o lecție dată autorităților romane. Dimpotrivă, este o propunere de parteneriat care se bazează pe ce avem noi mai bun de oferit: expertiză, tehnologie si soluții inovante şi testate de către companiile franceze, ca o contribuție la relansa sectorului energetic românesc. Companiile franceze își doresc o colaborare cu autoritățile române pentru a putea pune în aplicare măsurile concrete care vor permite o mai buna valorizare a potențialului imens pe care îl are Romania în sectorul energetic si care îi vor permite să devină competitivă la scară europeană”, a declarat presei ambasadorul Franței la București, Henri Paul.
Nu va fi însă ușor pentru autoritățile de la București să se pună în acord asupra implementării unor astfel de măsuri. Mai ales în condițiile în care în România sunt nu mai puțin de șase autorități de control a sistemelor de încălzire, de la Ministerul Administrației și Internelor până la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.