După 11 ani de reforme majore, o bancă deținută integral de capitalul românesc a reușit să se impună în topul celor mai mari instituții de credit de pe piața locală. 

CEC Bank, singura bancă de stat cu profil universal,  a încheiat anul 2017 cu cele mai bune rezultate din istorie, cu un profit brut de peste 222 de milioane de lei și o cotă de piață de peste 7,5%.  banca are peeste 150.000 de clienți doar firme mici și mijlocii cu activități în agricultură, unul dintre punctele centrale ale strategiei CEC. 

 

Cu cât afacerile au crescut cu atât mai des s-au întâlnit membrii comitetului de aprobare a creditelor și cei ai Consiliul de Administrație pentru a decide dacă acordă sau nu anumite împrumuturi. 

CEC are drept clienți nu doar companii de dimensiuni mari devenite branduri de renume ci și zeci de primării din întreaga țară. 

Contractele de împrumut către astfel de entități ajung să fie semnate de 27 de persoane, dar cele ultimul nivel al cel al Consiliului de Administrație, unde 11 oameni iau decizia finală. 

 

Acest lucru se întâmplă, în aceeași sală, încă din 1900 când, la 36 de ani după înființarea Casei de Economii de Consemnațiuni (astăzi CEC Bank), a fost  inaugurat și Palatul CEC. 
Camera de Consiliu a fost renovată în perioada comunistă, iar tablourile care imortalizează foști regi ai României, răzuite în perioada comunistă, au fost refăcute recent. 

 

Scurt al istoric 

Palatul, construit în stil eclectic, se termină cu o cupolă de sticlă și metal. Intrarea este încununată de un fronton în semicerc sprijinit de câte o pereche de coloane de stil compozit. 

 

Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist. O cupolă mult mai mare acoperă holul central al edificiului, în care funcționează diferite ghișee ale instituției. 

Decorația judicioasă a fațadelor, echilibrul volumelor care îl compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectură a orașului.

CEC-ul ca instițutie a fost înființat în anul 1864 printr-o lege inițiată de către Alexandru Ioan Cuza. La inceput a funcționat în diverse imobile, după care în anul 1875 s-a început construirea unui sediu propriu.

Pe locul în care se află azi CEC-ul se găsea atunci biserica Sfântul Ioan cel Mare, care a fost demolată pentru a face loc primei construcții. CEC-ul se dezvoltă rapid, astfel încât vechiul sediu devine neîncăpător.

Se hotărăște demolarea lui și pe același loc s-a început construcția actualului sediu, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.

Începutul lucrărilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897. Printre participanți se număra familia regală, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC și arhitectul Paul Gottereau. Construcția a fost terminată în anul 1900 și de atunci CEC-ul a funcționat în această clădire fără a se face alte modificări notabile.