Acestea demonstrează câteva dintre eventualele limite ale controlului asupra forțelor de securitate. Cum Kremlinul pare să se îndrepte spre o nouă campanie de represiune, problema moralei și a loialității forțelor sale devine crucială, potrivit foreignpolicy.com

Începând din 9 iulie, când guvernatorul regiunii Habarovsk, Serghei Furgal, a fost arestat, fiind acuzat de o conspirație la asasinat din urmă cu 15 ani, mii de oameni au ieșit pe străzi la sfârșitul fiecărei săptămâni. Problema care se pune este legată mai puțin de Frugal și mai mult de crescânda nemulțumire a unor localnici, care se arată tot mai indignați de faptul că Moscova ține cont de teritoriile mai îndepărtate doar atunci când trebuie să le impună taxe.

Totuși, cel mai izbitor a fost faptul că, deși niciunul dintre proteste nu a fost autorizat, poliția locală nu a încercat să le țină sub control. La sfârșitul săptămânii trecute, șase dintre cei aproximativ 10.000 de protestatari au fost arestați.

Doi protestatari au fost condamnați la o săptămână în spatele gratiilor, doi au fost amendați cu câte 10.000 de ruble ($134), iar alți doi au fost reținuți pentru o noapte, fiind eliberați a doua zi. Comparativ cu modul în care au fost controlate protestele din alte părți ale Rusiei, demersul de aici a fost cât se poate de pozitiv.

Iar asta nu s-a întâmplat din cauză că Habarovskul ar duce lipsă de forțe de securitate. Lăsând la o parte poliția locală, orașul mai dispune de o unitate OMON a poliției de intervenție, de o echipă numită SOBR SWAT, de un batalion al Gărzilor Naționale Independente Motorizate și de o Brigadă a Trupelor Interne, precum și de Batalionul 21 Detașat al Forțelor Speciale ‘Taifun’.

Ca și când asta nu ar fi destul, în calitate de oraș important aflat la frontiera cu China, cartierul general al Districtului Estic al Armatei se află în localitate, iar tot acolo mai există și cartierele generale ale Serviciului Federal de Securitate (FSB).

Polițiștii au făcut puține lucruri ca să-i împiedice pe protestatari

Și totuși, polițiștii nu numai că au făcut puține lucruri ca să-i împiedice pe protestatari, dar i-au mai și însoțit în timpul marșurilor și au fraternizat cu ei, iar demonstranții au strigat ‘mulțumim polițiștilor‘ atunci când aceștia le-au dat măști. Chiar și temutele Gărzi Naționale i-au lăsat în pace, arătându-le o reală simpatie, după cum estima un observator.

Ultima demonstrație a coincis totodată și cu sărbătoarea anuală VDV, ziua când sunt omagiați oamenii trupelor paramilitare și veteranii războaielor din Cecenia, Georgia și Siria, iar aceștia, arborând tradiționalele culori alb-roșu, s-au alăturat marșului.

În același timp, s-ar putea ca anchetatorii Procuraturii Generale, ai Comisiei de Investigații și ai FSB-ul să-și întocmească rapoartele zilnice, dar, până acum, oamenii acestor servicii au păstrat tăcerea într-un mod evident. De fapt, atunci când la Moscova au apărut zvonuri potrivit cărora protestele ar fi fost încurajate de niște răuvoitori veniți din afara țării, putând fi chiar provocate de Statele Unite, procurorii locali au făcut declarații neoficiale, respingând aceste zvonuri.

În parte, asta se întâmplă pentru că nimeni nu are niciun chef de ripostă atâta vreme cât protestele se limitează, în cea mai mare parte, la o singură localitate și se mai bucură încă de sprijinul opiniei publice. Kremlinul își poate permite să aștepte și să se limiteze la a bloca orice apariție în presă a vreunei vești din Habarovsk.

Totuși, această ezitare pare să reflecte nemulțumirea Moscovei legată de cât de mult se poate baza pe forțele de securitate în niște crize care le-ar împinge împotriva populației.

Începând din 2011, când marile reforme au dus până la urmă chiar și la renunțarea la numele sovietic de ‘miliție‘, poliția a depus mari eforturi ca să-și reia contactul cu rușii. Deși sunt încă priviți cu suspiciune, polițiștii sunt totuși văzuți mult mai bine acum decât erau cu zece ani în urmă.

Acest fenomen e însă cu dus-întors. Lipsa lor de elan în a juca rolul unor forțe ale Kremlinului a dus la înființarea, în 2016, a Găzilor Naționale, sub conducerea lui Viktor Zolotov, fost șef al serviciului personal de securitate al lui Putin, un om având reputația că ar fi o credincioasă mână de fier.

Fenomentul deschide totodată un nou flanc interesant al opoziției. Membrii forțelor de securitate sunt tot mai tentați să critice guvernul și propriile lor atribuții. În mai, Vladimir Volonțov, un fost polițist aflat în spatele paginii de web Police Ombudsman care popularizează problemele ofițerilor, a fost arestat, iar arestarea sa a fost un semn clar al sensibilității manifestate de autorități față de asemenea probleme. Un semn la fel de clar a fost și faptul că mulți oameni din acest sector au criticat chiar public arestarea lui.

Protestele din Habarovsk nu îl vor înlătura pe Putin de la putere, dar ele au dovedit că frontul-cheie al oricăror alte eforturi viitoare va trebui sădit în inimile și mințile gărzilor lui pretoriene.