Spaniei si Portugaliei ne-au demonstrat ca situatia nu este roz pe piata unica europeana. Ca numitor comun, fondurile de preaderare au fost considerate putine pentru IMM, iar fondurile structurale, greu de absorbit din cauza cofinantarilor necesare si a concurentei de pe piata. Studiile au aratat ca in Ungaria, intreprinderile mici si mijlocii au chiar si acum o eficienta scazuta, nu cunosc standardele UE si preferintele consumatorilor europeni. Accesul acestora la finantare este dificil, bancile nu sunt extrem de interesate, iar capitalul de risc este putin dezvoltat. In schimb, mediul de afaceri dispune de o strategie de dezvoltare bine pusa la punct. Exista o retea regionala de circa 20 de „grupuri integrate”, adica centre de afaceri formate din firme, institutii de sprijin al IMM, autoritati locale si centre de transfer tehnologic, toate acestea contribuind la realizarea de proiecte. Apoi sunt programele maghiare si europene de credite pentru IMM. Lucrurile insa nu sunt foarte simple: o data cu integrarea, Ungaria va trebui sa renunte la schema simplificata de impozitare pentru IMM pe care abia o implementase anul trecut. Portugalia n-o duce nici acum extrem de bine din punctul de vedere al adaptarii pe piata unica. Foarte mult vin in sprijinul firmelor cele peste 300 de programe de creditare, finantare sau asistenta derulate in fiecare an. Polonia a beneficiat, in anul precedent aderarii, de o linie speciala de sprijin al IMM, iar Cehia a insistat foarte mult in sprijinirea investitiilor in capital de risc pentru infiintarea de firme, insa nu cu foarte mult succes pana in prezent. Una peste alta, asa cum au constatat reprezentantii tarilor respective, cele mai multe aspecte depind de guvernele statelor membre, care trebuie sa creeze cadrul pentru un impact adecvat al reglementarilor UE.

polonia

In Polonia activeaza peste 1,65 milioane de intreprinderi mici si mijlocii. Intre statele candidate, Polonia este tara care a primit cele mai mari sume prin programele de finantare europene. Din cauza fluctuatiilor economice accentuate din perioada de tranzitie, au existat, din punctul de vedere al intreprinzatorilor, multe probleme cu utilizarea fondurilor Phare. De exemplu, intarzieri la primirea platilor. Din perspectiva autoritatilor, cauza problemelor este la beneficiari. Astfel, se considera ca solicitantii au dus lipsa de idei pentru utilizarea fondurilor, nu cunosteau legislatia, nu dispuneau de cofinantare. In anul 2003, cu un an inainte de aderare, au fost alocate sume speciale din Phare pentru IMM. S-au acordat subventii consistente pentru: investitii, sprijinirea sistemului calitatii produselor si serviciilor, inovatii si tehnologii, export, strategii de dezvoltare, dezvoltarea furnizorilor de Internet. De acestea au beneficiat circa 1.000 de intreprinzatori.

republica ceha

Pentru IMM-urile din Cehia, Phare este principalul fond de sprijinire. Tipurile de proiecte finantate intre anii 1990 si 2000 au fost: de infratire, consultanta, instruire si studii, furnizare de sisteme, constructii, subventii si imprumuturi. Doua componente extrem de interesante s-au desfasurat in anii 1994 si 1995: un proiect-pilot pentru dezvoltarea IMM prin investitii de capital de risc si, respectiv, fondul de capital de risc. Pavel Komarek, reprezentantul tarii din partea UE, a recunoscut ca acest fond nu a avut foarte mare succes, deoarece este o initiativa extrem de indrazneata. Fondul de capital de risc a alocat 3 milioane de euro pentru initierea si dezvoltarea de IMM prin infuzie de capital privat. Dupa cum spune Komarek, desi nu s-au obtinut rezultate spectaculoase, importanta este crearea mediului pentru ca acest tip de investitie sa se dezvolte. Tot in sprijinul IMM s-au creat retele de centre de afaceri si inovatii, precum si parcuri tehnologice.

ungaria

Pentru intreprinderile mici si mijlocii din Ungaria, lucrurile nu sunt extrem de simple. Dupa ce, in sfarsit, autoritatile reusisera sa implementeze sistemul simplificat de taxe pentru IMM, a urmat integrarea in UE. „Nu credem ca vom reusi sa convingem Comisia Europeana sa pastreze sistemul adoptat de noi, fiindca nu este conform regulilor de pe piata unica”, spune Peret Futo, consultant maghiar la Uniunea Europeana. Pe de alta parte, studiul prezentat de acesta arata ca bancile au manifestat primele semne de interes fata de finantarea IMM abia dupa anul 2000. Capitalul de risc este putin dezvoltat si este, in general, accesibil numai intreprinderilor cu experienta. Dificultatile intampinate de acestea o data cu integrarea sunt legate in special de: protectia mediului, protectia muncii si igiena muncii. De asemenea, este de asteptat sa fie intampinate dificultati in domeniul managementului de mediu si al celui financiar.

spania si portugalia

Portugalia s-a confruntat cu probleme mari atat inainte, cat si dupa aderare. I-au trebuit multi ani pentru a veni cu proiecte bune si pentru a se obisnui cu mecanismele europene. Concluziile trase de reprezentantul tarii in cadrul seminarului de la Bucuresti au avut ca idee de baza faptul ca fondurile structurale nu sunt suficiente. De asemenea, Antonio Sartorius a atras atentia ca, de fapt, „Comisia Europeana poate refuza sa finanteze ceva nefolositor”. In prezent, pentru a sprijini sectorul IMM, Portugalia desfasoara anual peste 300 de programe comunitare si nationale. Situatia Spaniei este mai buna. Aici se desfasoara ample programe de credit si finantare a sectorului IMM. Printre acestea, doua ample programe pentru sprijinirea investitiilor in sectorul IT. De asemenea, exista o un program pentru instruire, informatii de afaceri si crearea de retele pentru intreprinzatori. Nu in ultimul rand, Institutul de credit oficial detine o schema separata de microcredite pentru IMM.