Totuși, acești şi-au exprimat încrederea că instituţia dispune de suficiente resurse pentru a îndeplini necesităţile acestora, transmite Reuters, citată de agerpres.
Până în prezent, FMI a făcut progrese cu utilizarea capacităţii sale totale de creditare, de 1.000 de miliarde de dolari, şi lucrează la identificarea de noi resurse de finanţare şi lichiditate pentru statele membre, le-au declarat oficialii jurnaliştilor.
Totodată, aceştia susțin că peste 80 de ţări membre, majoritatea economii emergente, au cerut deja de la FMI împrumuturi de urgenţă cu dobândă zero şi dobândă scăzută, iar angajaţii instituţiei lucrează la procesarea acestor cereri cât mai curând posibil.
„Vedem cum criza se îndreaptă spre pieţele emergente. Ţările cu venituri mici se confruntă acum cu o creşte a cazurilor, aşa cum am văzut în China şi în economiile avansate”, a declarat unul dintre oficiali. „Necesităţile de finanţare sunt mai mari în unele din aceste economii din cauza ieşirilor semnificative de capital şi a declinului major al preţurilor materiilor prime”, a explicat acesta.
FMI propune o linie de lichidități
De asemenea, pe lângă programele existente, FMI caută să revitalizeze propunerea privind o linie de lichidităţi pe termen scurt, dezvoltată în urmă cu câţiva ani, şi ar putea să o implementeze rapid dacă va fi aprobată de statele membre, au declarat oficialii.
Aceştia au adăugat că există discuţii privind alocarea „Drepturilor speciale de tragere” (DST – moneda Fondului Monetar Internaţional), o decizie care ar majora finanţarea disponibilă pentru pieţele emergente, dar care va dura mai mult până va fi implementată.
Luna trecută, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia mondială se află deja în recesiune din cauza pandemiei, ceea ce se adaugă presiunilor imense cu care se confruntă pieţele emergente, afectate de declinul comerţului, reducerea exporturilor şi ieşirile masive de capital.
