Prin interesul acordat de către investitori, România a reușit atragerea celui mai mare volum de finanţare într-o singură tranzacţie cu primă de emisiune negativă; cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro); la închiderea emisiunii nivelul cererii s-a situat de asemenea la un nivel record, de 9,6 miliarde euro, emisiunea fiind supra subscrisă in final de peste 3 ori, cu o participare din partea unui număr de peste 500 de investitori; cea mai mare reducere a costului faţă de nivelul iniţial lansat în piaţă, de 30 puncte de bază.
De asemenea, randamentul de 2,025% pentru tranşa de 12 ani este cel mai scăzut randament obţinut vreodată de România pentru această maturitate, iar prin randamentele titlurilor de stat lansate in ianuarie 2020 s-a realizat o economie de cca. 16,6 mil. Euro pentru emisiunea cu maturitatea de 12 ani şi 4,4 mil. Euro pentru emisiunea cu maturitatea de 30 ani, se arată într-un comunicat de presă.
„O performanță deosebită”
„Deşi ne confruntăm cu o serie de provocări economice şi politice, emisiunea reprezintă o performanţă deosebită a Ministerului Finanţelor Publice şi confirmă, încă o dată, încrederea investitorilor în coerenţa politicilor actualului Guvern de asigurare a stabilităţii fiscale şi bugetare. Acest test al investitorilor este un semn foarte bun pentru un Guvern tânăr, instalat de numai două luni”, a declarat Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.
Fondurile aferente emisiunii de euroobligaţiuni lansate de MFP pe pieţele externe în data 21 ianuarie, în valoare totală de 3 miliarde euro, au fost încasate marţi, 28 ianuarie.
Emisiunea a fost realizată în doua tranşe, din care 1,4 miliarde euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% şi o dobândă de 2,000% pe an şi 1,6 miliarde euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% şi o dobândă de 3,375% pe an.
Cine a intermediat tranzacția
Tranzacţia a fost intermediată de către BNP Paribas, Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Bank Internaţional AG, Societe Generale şi Unicredit Bank AG.
Baza investiţională a tranzacţiei a fost deosebit de diversificată din punct de vedere geographic, iar din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenta investitorilor de tipul „real money”, respectiv fonduri administrate privat.
Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea graduală a costurilor, pe fondul unei supra subscrieri masive pentru cele două tranşe. Faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, de 210 puncte de bază peste cotaţia de referinţă Mid-Swap pentru maturitatea de 12 ani şi de 315 puncte de bază peste cotaţia de referinţă Mid-Swap pentru maturitatea de 30 ani, costurile au fost reduse cu 30 puncte de bază, obţinându-se în final pentru prima data prime de emisiune negative importante pentru cele două tranşe de cca 5 – 10 puncte de bază. Astfel România a emis obligaţiuni la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului pentru maturitatea de 12 ani.
Ce se va întâmpla cu tranzacția
Tranzacţia face parte din planul de finanţare de pe pieţele externe aferent anului 2020, în conformitate cu OUG nr. 64/2007 privind datoria publică. Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2020, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2020 de pe pieţele externe prin emisiuni de euroobligaţiuni, operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente, plasamente private şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale, este estimată la un nivel de până la 6 miliarde de Euro.
