După ce în luna mai, un important personaj politic din România a fost condamnat pentru angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, este vorba bineînteles, despre fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în Franța au început să răsară suspiciuni și condamnări asemănătoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat atunci definitiv pe fostul lider PSD la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Decizia de condamnare a fost luată de patru dintre cei cinci membri ai completului, unul dintre judecători făcând opinie separată, în sensul trimiterii dosarului spre rejudecare, pe motiv că acel complet de la fond ar fi trebuit să fie specializat în judecarea faptelor de corupţie.

Dragnea a fost acuzat că în calitate de președinte al CJ Teleorman între 2000-2012, respectiv președinte al PSD Teleorman, i-ar fi determinat pe șefii Direcției de Protecție a Copilului Teleorman să le angajeze fictiv pe două membre PSD. Cele două nu au dat nicio zi pe la birou în toți anii în care au fost angajatele DIrecției și au prejudiciat statul cu 108.612 de lei, ceea ce reprezintă drepturile salariale încasate necuvenit.

Să ne îndreptăm privirea acum spre Franța și să începem cu viitorul comisar european pentru piaţa internă, Sylvie Goulard, ce a fost audiată recent la Oficiul Central de Combatere a Corupţiei şi a Infracţiunilor Financiare şi Fiscale din Nanterre într-un dosar de angajări fictive.

Sylvie Goulard a fost desemnată oficial marţi, 10 septembrie, în Comisia Europeană de preşedinta Ursula von der Leyen, odată cu alţi 26 de comisari. Portofoliul ei urmând să acopere politica industrială, piaţa unică digitală, industria de apărare şi spaţială.

Goulard a fost nominalizată ca reprezentantă a Franţei în CE de preşedintele Emmanuel Macron în ciuda suspiciunilor că a fost implicată în angajări fictive, ca eurodeputată din partea partidului de centru Modem în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe.

Trendul continuă și în cazul fostului premier Francois Fillon, acuzat de asemenea de angajări fictive. Tribunalul corecţional din Paris a anunțat joi, 12 septembrie, că procesul acestuia va începe între 24 februarie şi 11 martie 2020. Din cauza scandalului legat de aceste angajări, acesta a fost eliminat încă din primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2017, după ce fusese cotat ca favorit în sondajele de opinie.

Fillon, în vârstă de 65 de ani, a fost inculpat pentru deturnare de fonduri publice în mai multe perioade, între 1998 şi 2013, pentru complicitate şi pentru tăinuirea acestei infracţiuni, pentru complicitate şi tăinuirea abuzului de bunuri sociale, precum şi de neîndeplinirea obligaţiilor înaltelor autorităţi de a face declaraţii pentru transparenţa vieţii publice.

Lista de politicieni din Franța, inculpați pentru angajări fictive, ajunge și la fostul lider al extremei drepte franceze Jean-Marie Le Pen. Acesta fost inculpat vineri, 13 septembrie, pentru „deturnare de fonduri publice” şi „complicitate” la acest delict în dosarul angajărilor fictive ale partidului său, fosta formaţiune Frontul Naţional (FN), la Parlamentul European.

Cofondatorul partidului redenumit Adunarea Naţională (RN) de fiica sa Marine Le Pen a fost interogat timp de peste patru ore de judecătorii de instrucţie parizieni privind locurile de muncă a trei asistenţi de-ai săi.

Magistraţii suspectează partidul şi pe liderii săi că au instituit „de manieră concertată şi deliberată”, un „sistem de deturnare” a sumelor alocate de UE fiecărui deputat european pentru a-şi remunera colaboratorii, pentru a permite partidului să facă economii asupra salariilor.

Parteneriatul strategic dintre Franța și România pare că se extinde, dacă putem spune așa, și când vine vorba de infracțiunile politicienilor. Clar este că România poartă „cu mândrie” în Europa de Est stindardul francofoniei, din toate punctele de vedere.

Te-ar putea interesa și: