Aceasta ar însemna mai mult de jumătate din producţia actuală a ţării, care este în jur de 11 miliarde de metri cubi pe an.

„Aceste descoperiri au oportunitatea de a creşte economia României prin dezvoltarea acestor proiecte, dar şi pe termen lung, având în vedere potenţialele venituri şi alte industrii care pot creşte în jurul acestor proiecte. Nu doar că acestea cresc gradul de securitate energetică, dar aduc şi posibilitatea de a îmbunătăţi infrastructura”, a spus el. 

Oficialul companiei americane a ţinut să sublinieze că nu a fost luată încă decizia finală de investiţie.

„Dar voi spune la ce ne uităm ca să luăm această decizie. În primul rând, Marea Neagră reprezintă o provocare, fiind vorba de ape adânci. Apoi trebuie să înţelegem cum reglementările vor afecta investiţia noastră. Trebuie să ştim sigur că avem un cadru fiscal predictibil şi stabil. În al treilea rând, este vorba de accesul la pieţe. Trebuie să găsim pieţe, unde să vindem gazul. Deci avem nevoie de infrastructură în România, precum şi de interconectări. Şi pentru acestea este necesară o legislaţie stabilă. Iată la ce ne uităm când analizăm decizia finală de investiţii”, a continua Tusker.

El a afirmat că se aşteaptă la o producţie de 6,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an în perimetrul Neptun Deep. Americanii explorează acest perimetru împreună cu OMV Petrom.

Legea Offshore, pe ordinea de zi a Comisiei de Industrii și Servicii

Actul normativ care va reglementa tot ceea ce ține de extracția gazelor din Marea Neagră va putea fi adoptat doar în sesiunea extraordinară parlamentară din iulie, pentru că nu are încă raportul Comisiei de Industrii și Servicii.

Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a amânat, încă o dată, depunerea raportului referitor la Legea offshore, astfel că proiectul de act normativ nu a putut intra la dezbaterea din plen până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Legea offshore este premisa începerii exploatării rezervelor de gaze de circa 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră, pentru că stabileşte regimul administrativ, fiscal şi, în general, stabileşte anumite costuri fixe ale companiilor, care pot asfel să îşi realizeze calculele de rentabilitate ale proiectului.

 

Mai multe detalii puteți citi aici: Legea offshore, amânată pentru sesiunea parlamentară extraordinară

Ce resurse de gaze se află în Marea Neagră

În luna februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.

„Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, a spus oficialul ANRM.

Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori.

El a arătat că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil – peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas – 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican. 
Sursa: Agerpres