Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Bucureşti-Ilfov (+196 autorizaţii), Vest (+171), Sud-Vest Oltenia (+158), Sud-Muntenia (+125) şi Nord-Est (+109).
Peste 14.000 de locuinţe sunt în diverse stadii de dezoltare în Bucureşti şi împrejurimi, aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată în istoria modernă a pieţei rezidenţiale locale, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Coldwell Banker România.
Peste 20 de proiecte rezidențiale ar urma să livreze fiecare cel puțin 200 de locuințe în acest an în București și împrejurimi, dublu comparativ cu situația înregistrată în 2017. În același timp, în acest moment se află în dezvoltare nouă proiecte cu peste 1.000 de locuințe, demararea altor trei urmând să aibă loc în acest an.
În luna februarie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 autorizaţii), creştere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+180 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-28 autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).
Conform INS, suprafaţa utilă a celor 5.343 locuinţe pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire în februarie 2018 a fost de 615.526 mp, comparativ cu 589.104 mp pentru 5.154 locuinţe pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire în februarie 2017.
În luna februarie 2018 s-au eliberat 2.725 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală.
Speranţa în rezidenţial
Constructorii se bat pe banii investitorilor privaţi, în special dezvoltatori de locuinţe, după ce statul a redus drastic decontările pentru lucrări de infrastructură, iar sectorul a ajuns în recesiune tehnică, cu o pondere de doar 4,6% din Produsul Intern Brut al anului 2017, potrivit datelor Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
Activitatea constructorilor din 2017 a confirmat un an de minim pentru perioada 2008-2017, cu un volum valoric ajuns la 8,86 mld. euro, menţinând recesiunea tehnică confirmată de Eurostat la finalul anului 2016.
Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puţin decât în 2016 şi cu 35% sub nivelul din 2015. Rezultatul arată că sectorul construcţiilor inginereşti s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcţiilor nerezidenţiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparaţii capitale s-au redus cu 17,7%. Singura creştere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcţiilor rezidenţiale, adică 69,7%.
