Deoarece fabricile auto de pe continent s-au închis, se estimează că peste 1,1 milioane de lucrători auto sunt afectați și au fost produse cu 1,2 milioane de vehicule mai puțin. „Este din ce în ce mai clar că COVID-19 a dus la cea mai gravă criză din istorie asupra sectorului auto”, a declarat Eric-Mark Huitema, directorul general al Asociației Producătorilor de Automobile din Europa (ACEA), care face lobby pentru jucători mari precum PSA Group și Volkswagen la Bruxelles.

Eforturile naționale de a susține industria cu miliarde de euro prin subvenții, împrumuturi și garanții au ajutat la ameliorarea temerilor imediate privind fluxurile de numerar. Dar industria susține că sprijinul nu ar trebui să se termine aici.

Teama de o criză ca în 1930

„Economia va avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a evita o criză îndelungată, așa cum am văzut în anii 1930”, a declarat Sigrid de Vries, secretarul general al CLEPA, organizație de lobby-ul ce reprezintă producătorii de piese auto la Bruxelles.
În urma discuțiilor cu lobby-știi din domeniu, dar și cu manageri, revista Politico oferă șase posibile soluții pentru ieșirea din criză a acestei industrii.

1. Creșterea cererii

În China, șefii din industria auto observă o creștere a cererii după săptămânile de izolare. Această tendință oferă o perspectivă optimistă pentru Europa, deoarece producătorii de automobile și-ar putea reveni rapid în timpul verii, dacă blocajul provocat de coronavirus se va încheia rapid. Dar prioritatea numărul unu pentru industrie este să se asigure că atunci când lucrurile revin la normal, consumatorii vor da năvală în shoe-room-uri.
”O idee ar fi ca Comisia Europeană să facă presiuni pentru ca TVA să fie redus la jumătate pentru mașinile noi”, a spus Ferdinand Dudenhöffer, profesor la Institutul de Perspectivă a Clienților de la Universitatea St. Gallen din Elveția. „Creșterea cererii de bunuri de consum de înaltă calitate trebuie să fie ținta principală, pentru că numai cererea salvează industria”, a spus el, menționând că injectarea banilor care se face în această perioadă va face foarte puțin pentru a salva locuri de muncă, cu excepția cazului în care vânzările se vor menține.

2. Programe de tip rabla

Pentru a spori și mai mult cererea, o idee este ca autoritățile naționale să creeze soluții de tip rabla care să îi determine pe șoferi să renunțe la mașinile cu motorizări mai vechi decât cele de tip Euro 4. Un astfel de proiect ar contribui, de asemenea, la păstrarea intactă a ambițiilor de economie verde a UE, deoarece ar scoate vehiculele vechi și poluante din circulație. Diferența acestui proiect de tip rabla ar fi că nu s-ar aplica doar clienților care vor să cumpere mașini electrice, ci și celor care doresc motoare diesel sau pe benzină.

3. Flexibilitate la normele privind CO2

Majoritatea producătorilor de autovehicule susțin că sunt pe cale să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pe parcursul acestui an, cum impun actualele reguli ale UE. Totuși, aceștia spun că își doresc flexibilitate în privința termenelor din partea Bruxelles-ului. „Cea mai mare ironie ar fi dacă guvernele ar sprijini industria auto cu injecții de capital de miliarde, dar întreaga piață să fie complet oprită și să fie nevoită să plătească milioane sau miliarde reprezentând amenzi pentru neîndeplinirea obiectivelor de CO2″, a declarat Henner Lehne, analist al industriei auto din Londra.
Lehne a declarat că factorii de decizie europeni ar trebui să înceapă un dialog pe această temă acum. Însă orice încercare de modificare a regulilor, instituită în 2009 în efortul de a curăța calitatea aerului, va întâmpina o rezistență rigidă în Parlamentul European.
„În niciun caz, criza COVID-19 nu trebuie instrumentată pentru a justifica măsuri care sunt dăunătoare pentru calitatea aerului și sănătatea cetățenilor”, a scris Karima Delli, un parlamentar ecologist francez, într-o scrisoare către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, săptămâna aceasta.

4. Subvenția salariilor de către stat

Cu atât de mulți angajați pe liniile de producție, companiile speră că vor putea găsi o modalitate de a schimba povara acoperirii salariilor și de a evita concedierile în masă.
Constructorii ar putea fi încurajați de promisiunea Comisiei privind un sistem de sprijin salarial la nivelul întregii UE pentru regiunile afectate de coronavirus, de exemplu în jurul orașelor precum Milano și Madrid. Dar, în timp ce Bruxelles-ul dorește acțiune, planurile sunt departe de a deveni realitate și se vor confrunta probabil cu scepticismul din partea țărilor UE în ceea ce privește modul în care ar interfera cu sumele plătite de la bugetele de stat pentru șomaj.
Programele de asistență salarială în care guvernele participă la acoperirea unei părți din costul forței de muncă sunt deja în vigoare în multe țări UE. În Germania, programul înseamnă că Volkswagen a reușit să mute 80.000 de angajați în așa-numitul sistem de muncă pe timp redus, în care guvernul plătește o parte din salarii.

5. Creșterea valorii prin fuziuni

Pentru a permite industriei să se reorienteze, mai ales dacă declinul continuă, UE ar trebui să suspende auditurile de concurență pentru fuziuni pentru cel puțin un an – și să aprobe orice fuziune în valoare de mai puțin de 3 miliarde de euro din cifra de afaceri însumată.

„În perioada post-corona, va fi deosebit de important pentru companiile mijlocii să se repoziționeze pe plan internațional într-un mod competitiv”, a spus un specialist din domeniu.
„Industria auto este un sistem de o finețe comparabilă cu cea a unui ceas elvețian, care s-a oprit brusc”, a explicat Sigrid de Vries, secretar general al CLEPA

6. O revenire coordonată

Comisia Europeană trebuie să joace un rol în coordonarea modului în care industria se va recupera. Executivul UE ar trebui să ofere un proiect pentru momentul în care se vor ridica restricțiile și să stabilească criterii după care criza se va declara încheiată. ”Trebuie să ne asigurăm că ieșim din această criză mai elegant decât am intrat”, a explicat un expert din industria auto.