Tudor Lupu e un țăran din fibra tare a Bărăganului. Mic copil, turna apă în găurile făcute cu (h)aracul de tatăl său, așeza cu grijă tulpinița șubredă de tomată în rana pământului negru, apoi o uda cu apă din palme toată primăvara, pentru ca vara, în toiul ei, dar și al toamnei vremelnice, să muște cu poftă din carnea roșie. „De când se știu, ai mei au plantat castraveți, ardei, dovleci, verdețuri, fasole, ceapă, usturoi, câte și mai câte, pe care le îngrijeau ca pe ochii din cap. Le duceau apoi cu camionul – o căruță lungă – la oraș, la București, la vânzare. Așa au crescut bunicii trei copii, o fată, cea mai mare, a făcut și facultate, a doua, liceul, iar tata școala de șoferi”. În timp ce-și dezvăluie până la os povestea, Tudor mă conduce spre solariul proțăpit în obrazul grădinii lungi, flancate de pomi fructiferi dăruiți vieții din trei în trei metri.

12 ani topograf, apoi inginer horticol

„Nu-mi plăcea când mă punea tata să lucrez pământul, să avem și noi ridichi de lună la discreție. O vedeam ca pe o obligație… Am crescut, am mers la școală, am terminat Facultatea de Construcții și am lucrat 12 ani ca topograf. Oriunde mergeam, pe teren, adunam orice plantă care mi se părea interesantă. Până la urmă, în timp ce-mi făceam treaba de topograf, m-am înscris și la Facultatea de Horticultură. Am terminat-o și pe aceasta, acum sunt student la Masterul de Științe Horticole Ecologice”, mă informează, mândru, bărbatul de 36 de ani. Când a devenit și tată – are două fete minunate, să-i trăiască! -, Tudor Lupu a înțeles (sau poate doar s-a folosit de situație) că nu se poate dezlega de firul intim al moștenirii din tată-n fiu. „Când mi s-a născut primul copil, am decis că acesta trebuie să mănânce sănătos. Dar să nu credeți că imediat m-am repezit la țară, să cultiv pământul strămoșilor! Nu! Mai întâi am dat târcoale magazinelor mari, în căutarea legumelor și a fructelor naturale. Țțț! – pufnește disprețuitor Lupu -, pierdere de vreme. Până la urmă, tot la Frumușani am ajuns”.

Hrană sănătoasă pentru propriii copii

Așadar, soarta l-a îmbiat aici, în, se spune, satul natal al lui Sandu Cocoșatu’, magicianul micilor din Băneasa. „Inițial am produs legume pentru propria familie, apoi am mai dat din ele prietenilor. Toată lumea a fost încântată, așa că am început să fac coșuri cu legume proaspete, să le vând la București, ca bunii mei. M-am extins, am făcut un schimb avantajos (pentru mine) de terenuri, așa că, acum, cultiv și un hectar în câmp. Tocmai ce înalțam solariul pentru anul acesta”, turuie Tudor. E limpede că-i place ce face. Îl privesc atent, iar topograful-horticultor cu unghiile unse în negrul țărânii nu-mi înșeală presupunerile: „Mă simt atât de liber, de fericit, chiar dacă-i mult de muncă!”.

Lobodă, ștevie, spanac, rucola

Dar ce plantează și ce produce Tudor Lupu? „Toate legumele au origine românească. Am tomate de la dl Vânătoru, de la Buzău. Tot de la domnia sa am ardei, vinete, busuioc, ardei usturat. Sădesc ceapă, usturoi, spanac, rucola, lobodă, salată, ridichi, pătrunjel, leuștean… Ștevia e singura care crește singură, de capul ei. Ele împopoțonează coșul de primăvară”. Cât costă un asemenea coș? Între 30 și 40 de lei, în funcție de greutate. Unii vor mai mult spanac, alții mai multă rucola, depinde de om”. „Dar coșul de vară, chivernisit cu tomate, castraveți, vinete, ardei grași, cât face”, îl chestionez. „Cam 50 de lei. Ce greutate are? Cinci, șase kilograme, tot așa, în funcție de ce-și dorește fiecare”.

4 condiții pentru o agricultură naturală

  1. Rotația culturilor – „Fără rotație, nu faci mare brânză. Nu trebuie să plantezi aceeași familie botanică doi ani la rând. Adică, dacă ai pus varză anul acesta, nu pui și conopidă. Apoi, dacă ai pus acum brocoli, de exemplu, mai pui peste patru ani brocoli, nu anul următor”, ne-a explicat Tudor Lupu.
  2. Asocierea plantelor – „Este vorba despre plantele care se ajută reciproc. De exemplu, dacă ai pus tomate, pune și un rând de crăițe sau de busuioc. Ultimele două sunt repelente. Prin mirosul lor resping dăunătorii, rozătoarele sau insectele în plus, atrag insectele bune, care elimină, la rândul lor, dăunătorii”, a continuat Tudor.
  3. Sănătatea solului – „Nu se folosesc pesticide pentru eliminarea microorganismelor dăunătoare din sol! Ar fi o greșeală imensă! Solul natural își află singur echilibrul”, apreciază Tudor Lupu.
  4. „Zemurile” – „Soluțiile pentru stopit, pentru că și plantele crescute natural trebuie ajutate – se obțin prin maturarea usturoiului, a urzicii. Rețineți că nu puteți combate un atac masiv al dăunătorilor deja instalați cu usturoi și urzici. Aceste soluții sunt bune pentru prevenție, nu pentru combatere”, a încheiat Lupu.

Cu și despre Tudor Lupu

40 de lei este prețul coșului de primăvară la ferma lui Tudor Lupu. 50 de lei este prețul coșului cu legume văratice

Ferma Lupu – Legume naturale. La această adresă, via Facebook, puteți comanda produsele naturale crescute la Frumușani și livrate de Tudor la București. Merită!

„Nu există ierbicid ecologic, pentru că nu s-a inventat încă ierbicidul care să atace selectiv, doar buruiana. Dai cu sapa sau plivești, ăsta-i ierbicidul natural!”, Tudor Lupu, inginer horticol

Plante care, potrivit lui Tudor Lupu, n-au nevoie de tratamente. De niciun fel: dovleacul, ceapa, usturoiul, păstârnacul, țelina, pătrunjelul, leușteanul, mărarul

Fotografii: Florian Saiu

Te-ar putea interesa și: