O poveste tristă și periculoasă, dar nu singulară. Mai mulți medici și asistente au dezvăluit pentru Capital, sub protecția anonimatului, că povestea lui Carmen este și povestea lor. Au dat bani ca să fie angajați. Și astăzi unora le este bine în urma acestui compromis, în timp ce alții se plâng pentru că sperau la mai mult.

Pentru Carmen Haiducu, finalul a fost unul nefericit. Dar alții și-au primit posturile. Pe bani. Și sunt mulțumiți. Și totuși oare le meritau? Oare nu cumva au luat locul unor rezidenți de top care au fost obligați să facă performanță peste hotare, în timp ce pacientul român a fost văduvit de cele mai bune servicii medicale? Oare este corect ca sistemul public, fie că este medical sau admnistrativ să funcționeze preponderent pe baza celebrelor pile și relații și nu pe criterii de competență? Cu siguranță nu.

Și alți doctori se gândesc să depună plângeri

Mircea Beuran este acuzat că i-a cerut rezidentei 10.000 de euro pentru a-i scoate la concurs un post de asistent universitar. Acest post îi asigura continuitatea jobului de la Spitalul Florească. Tânăra susține că a făcut credit pentru a-i plăti banii mentorului ei. Însă, conform surselor Capital, cel care ar fi intermediat întreaga afacere ar fi fost fostul rector al Universității de Medicină și Farmacie, Ionel Sinescu. Numele lui apare în dosar și se pare că mai mulți medici iau în calcul să-l denunțe pe acesta pentru fapte asemănătoare.

Dacă Ioanel Sinescu a intermediat această tranzacție (DNA vorbește despre un intermediar în comunicatul transmis  către presă) de ce nu este anchetat pentru trafic de influență? Pentru că dacă nu este anchetat, înseamnă că este protejat. Protejat de justiție sau protejat pentru că l-a denunțat și el pe Mircea Beuran? Am trimis solicitare către DNA și încă așteptăm un răspuns.

Pe de altă parte sunt și doctori, care recunosc că au făcut compromisuri sau că sunt la curent cu cazuri asemănătoare, dar se tem să vorbească din cauza consecințelor. Atât Mircea Beuran, cât și Ionel Sinescu sunt oameni puternici și considerați de mulți un fel de zei în UMF, fără de care nu mișcă nimic în sistem. Iar rezidenții se înghesuie prin spitalele Capitalei și încearcă să fure meserie în limita posibilităților.

Carmen Haiducu are și ea mari probleme de morală. A obligat-o oare sistemul sau incompetența? Greu de spus. S-a ajuns oare în acel punct în care un tânăr medic să creadă că nu are nicio șansă să fie angajat pe criterii de performanță? Puțini realizează cam cât de periculos este de fapt acest fenomen. Căci mințile luminate ar putea pleca în masă peste hotare, iar odată ce generația veche se va retrage, vom rămâne cu cei noi, rămași în posturi pe modelul lui Carmen, iar sistemul de evaluare nu pare cel care să ne satisfacă nevoile.

Și totuși dacă rezidenta Carmen Haiducu era o tânără competentă, cu coloană verterbrală nu ar fi trebuit niciodată să accepte să dea bani pentru a-și primi postul pe care considera că-l merită, așa cum niciun alt medic sau asistent nu ar trebui să procedeze. În momentul în care a cerut un post și i s-au solicitat bani, ea ar fi trebuit să meargă la DNA, dacă-l merita. Sau la presă, iar noi i-am fi spus povestea și ne-am fi asigurat că zdruncinăm acest sistem defect. Pentru că unii dintre noi chiar mai avem curajul să scriem.

A cerut Mircea Beuran bani pentru a asigura posturi de medic în spitale? A făcut același lucru și Ionel Sinescu? Vor avea curajul să se autodenunțe și alți medici? Rămâne să aflăm. Însă la Capital îi vom asculta pe toți, atât pe cei care acuză, cât și pe acuzați pentru că suntem printre puținii care nu suntem de nicio parte a baricadei. Și noi ne dorim un sistem medical corect, în care să aibă loc cei mai performanți dintre rezidenți, iar pacienții să fie tratați așa cum merită.