Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, regulamentul are șanse foarte mari să fie și adoptat în această ședință, după ce a fost deja discutat și modificat pe parcursul a mai multe luni.

Au existat discuții atât cu băncile și Instituțiile Financiare Nebancare(IFN) specializate în credite de consum cât și cu oficiali ai Guvernului.

Regulamentul, arată mai multe surse informate, a ajuns pe agenda CA într-o formă nu atât de dură ca cea eleborată inițial, dar nici atât de permisivă cum și-ar fi dorit băncile și, mai ales, IFN-urile.

Regulamentul ar fi urma să se aplice, cel mai probabil, de anul viitor, având în vedere că băncile au nevoie de timp pentru a își ajusta sistemele informatice.

Important de menționat, regulile nu se vor aplica și celor care au deja un împrumut șii doresc să îl refinanțeze în decursul următorului an. 

 

Credite mai mici sau chiar deloc. Nicio diferență între creditul de la bancă și cel de la IFN

Concret, propunerile care vor fi luate în discuție, în CA, vizează limitarea gradului de îndatorare pentru creditele acordate populației la 40% din veniturile nete ale solicitantului, pentru creditele de consum și cele imobiliare, în lei, și 45% pentru clienții care se află la primul credit. În aczul împrumuturilor în valută plafoanele au mers  mult mai jos, la 20%.  

În traducere, aceasta înseamnă că rata lunară nu va putea depăși 45% din salariul net. În prezent, potrivit datelor de pe portalurile de specialitate, rata maximă acceptată de bănci merge și până la 75% din veniturile nete cu o medie de peste 60%. Aceasta înseamnă că o parte a solicitanților nu se vor mai calfica pentru un împrumut în timp ce alții vor putea lua sume mai mici.

 

De menționat că, după cum afirmă sursele noastre, nu vor fi plafoane diferite pentru bănci și, respectiv, IFN, deși instituțiile nebancare au insistat pentru această diferențiere motivând în principal, cu argumentul că, spre deosebire de bănci, ele nu atrag depozite și, deci, nu apare riscul ca deponenții să își piardă economiile.

„ Dacă s-ar merge pe varianta ca IFN-urile să fie tratate separat, se poate considera că este o măsură neconcurențială. Și mai este ceva. Băncile controlează propriile IFN-uri. Dacă vor vedea că sunt condiții mai laxe în zona IFN vor merge pur și simplu cu creditarea în această zonă. Și atunci, nu mai contează că IFN-ul nu atrage depozite, dacă el este finanțat de bancă, iar banca are deponenți. Riscul este tot al băncii”, explică o sursă.

Un lucru bun există , totuși, în condițiile în care plafonul se va aplica la salariul net al socilitantului și nu la salariul net eligibil. În prezent, pentru a calcula gradul de îndatorare, băncile și IFN scad mai întâi din salariul net celelalte rate precum și o sumă sub titlul de „chletuieli de subzistență”, care ajunge uneori să sară de 100 de euro.

Câți oameni vor fi afectați

Datele BNR arată că circa o treime dintre românii care au luat credite aveau un grad de îndatorare de peste 55%.

Dacă acest procent se aplică celor care nu au încă un credit, dar vor să se împrumute, înseamnă că cel puțin o treime dintre viitorii clienți nu se vor mai califica, având în vedere că gradul de îndatorare va fi plafonat la 55%.

În realitate, însă, procentul celor care vor fi afectați va fi unul chiar mai mare, pentru că vorbim inclusiv de familii care au deja un credit, deci veniturile lor disponibile sunt mai mici.