O spune un specialist în IT, cu multă experiență în zona monedelor virtuale. Sub protecția anonimatului, el a explicat, pentru Capital, unde sunt scăpările în argumentația celor care au adus acuzațiile în spațiul public.
“Noi nu putem sa demonstrăm nici că este vorba despre “wallet-ul”( engl. portofel, în acest caz portofel virtual) lui Soros, nici că nu e. Dar articolul prezentat inițial în presă conține grave carențe. Ce putem să facem este să analizăm niște dinamici financiare ale transferurilor de Bitcoin care ne pot conduce la capete, unde exista entitati financiare sau persoane care pot fi investigate si trase la raspundere de autorități. Vom arata in continuare ca la cele două capete exista două exchange-uri centralizate (engl. case de schimb, în acest caz virtuale, pentru Bitcoin) de unde au plecat și unde au ajuns banii. De 2-3 ani, exchange-urile de criptomonede actioneaza intr-un cadru legal si reputabil, care presupune inregistrarea lor ca business-uri, pentru ca au fost luate in serios de autoritatile financiare, precum SEC si CFTC din State. Industria criptomonedelor nu mai este Vestul sălbatic din anii 2010-2015, când, într-adevăr, putea fi folosită cu ușurință pentru tranzacții ilegale. ”, spune specialistul.
Potrivit acestuia, o altă problemă este suma avansată în presa care a citat procurorii DIICOT, adică 14 milioane de dolari. În realitate, tranzacțiile ar implica valori mult mai mici.
“ Poate că e o fundație a lui Soros, dar în cazul ăsta, a sărăcit rău miliardarul. Chiar slăbuță activitatea pe 2017-2018, au fost tranzacții când a trimis câteva sute de dolari”, declară sursa citată.
Reamintim că presa a vorbit pe larg despre un dosar DIICOT care ar implica finanțarea mișcării #rezist de către fundații controlate de George Soros, cu ajutorul unor tranzacții cu Bitcoin. Aceleași surse au mai arătat că în total ar fi intrat 14 milioane de dolari prin tranzacții ilegale.
Specialistul în IT, care a și predat studenților de la o facultate din capitală un curs dedicat monedelor electronice, ne-a oferit și o amplă explicație tehnică. O redăm, integral, cu mențiunea că intertitlurile ne aparțin.
Câteva semne de întrebare : cine avea, în București, 14 milioane de dolari să dea pe “Bitcoinii lui Soros” și cum puteau fi scoși banii, fără buletin și alte informații?
Povestea apărută în presă sună cam așa: Soros a finanțat mișcarea #rezist din România folosind criptomonede, în special Bitcoin, distribuind fondurile prin ONG-ul său polonez, Ștefan Batory. Sunt enumerate și entitățile care ar fi beneficiat de această finanțare.
„Potrivit unor indicii care se află în atenția anchetatorilor, printre beneficiarii sumelor de bani primite din acest portofel de la Fundația Ștefan Bathory nu s-au numărat doar grupări #rezist, ci și mai multe organizații non-gvernamentale cunoscute în mediul online că susțînătoare fervente ale DNA, Iohannis, Cioloș, USR etc, precum: Declic, VaVedem, Corupția Ucide, Oradea Civic, Funky Citizens, Just, Casă Jurnalistului, Vice.com sau Rezistență TV (care găzduia interviurile cu fosta șefa DNA Laura Codruța Kovesi, Monica Macovei, Raluca Prună etc).”
Dovada pe care o furnizează LUJU este un screenshot de pe site-ul blockchain.com, în care se văd datele unei adrese de bitcoin. Vreau sa precizez de la inceput ca blockchain.com este un site respectabil și popular în industria crypto, care ofera diferite servicii criptofinanciare. Printre acestea, cele de block explorer, prin care poți vizualiza balanța și istoricul de tranzacții al oricărui cont Bitcoin, dacă știi exact adresa publică a acelui cont. Cititorii trebuie sa stie ca fiecare tranzactie efectuata în Bitcoin se înregistrează public și poate fi consultata oricând, de oricine. De astfel, aceasta este una din inovatiile tehnologice aduse de Bitcoin, si anume tehnologia blockchain (a nu se confunda cu site-ul blockchain.com), care permite inregistrarea foarte eficienta si sigura a absolut tuturor tranzactiilor, pentru a garanta transparenta si permanenta. Tranzactiile in Bitcoin nu pot fi ascunse, obfuscate sau sterse, iar odata ce au fost efectuate, raman in istorie pentru tot atata timp cat va exista reteaua Bitcoin.
Bineinteles, instinctul oricarei persoane interesate de criptomonede ar fi să analizeze îndeaproape contul prezentat de luju ca fiind al lui Soros, dar în screenshot-ul postat în articol au cenzurat ultimile caractere ale adresei Bitcoin în cauză. În screenshot se arată doar că ar avea în balanță 343 bitcoini, echivalentul a 14 milioane dolari la ora publicării articolului, și un număr de peste 400 de tranzacții. Articolul descrie apoi modul în care beneficiarii converteau criptomonedele în monede convenționale (lei, euro, dolari):
„Totodată, sume uriașe din acest portofel au fost convertite direct în bani cash la bancomatele care permit tranzacții cu moneda virtuală Bitcoin. În aceleași timp, cei care au avut acces la portofelul #REZIST, au folosit sistemul „localbitcoins” care permite schimburi directe între dețînătorii de sume cash în moneda locală și cei care vor să convertească fondurile bitcoin. Prin acest sistem se pot converti sume echivalente până la 1 milion de euro, tranzacția fiind cunoscută doar de către cei doi corespondenți ai tranzacției.”
Îndemn autorii să meargă la un astfel de bancomat în București și să încerce să retragă sume semnificative. Vor constata că le este cerută o copie de buletin pt sume mai mari de 10.000 dolari, iar aparatul le poate cere nr de telefon sau email pt confirmare pe sms, ceea ce este o bresa de securitate personala pentru cei care scot bani, pentru ca le poate fi luata urma de catre anchetatori. Cât despre posibilitatea de a găși pe localbitcoins o persoană dispusă la astfel de tranzacții, în București nu prea se găsesc persoane de încredere care să aibă la dispoziție atâta lichiditate, ci mai degrabă “țepari.”
În rest, observăm din nou niște speculații de-a dreptul comice despre modul în care funcționează cu adevărat aceste bancomate. Nu îmi dau seama de unde au scos cei de la luju suma de 1 milion de euro: un bancomat este alimentat de cel care îl operează cu bani, atât cât are la dispoziție sau cât consideră că este necesar pentru fluxul de clienți. O altă enormitate este afirmația ca “tranzactia este cunoscuta doar de catre cei doi corespondenti”. Vorbim despre actiunea de a scoate bani de la bancomat, o tranzactie care implica o singura persoana, care are bitcoin intr-un cont pe care-l controleaza si care vrea sa-i converteasca in lei, dolari sau euro.
Confuzie gravă între Bitcoin, blockchain și Blockchain.com
Articolul face și confuzia între Bitcoin, că platforma descentralizată (care nu este administrata dintr-un punct central) bazata pe tehnologia criptografica blockchain și site-ul Blockchain.com, care este o firma înregistrată în Luxemburg, înființată de niște antreprenori care sunt publici. Platforma blockchain.com oferă servicii comerciale, ce constau în posibilitatea de a crea și gestiona portofele bitcoin de la ei de pe site, similar cu serviciile mail sau cloud storage.
„Dificultatea ceea mai mare în monitorizarea tranzacțiilor cu monede digitale constă în faptul că platforma de plăti online „Blockchain” nu are un administrator unic, fiind mai degrabă o infrastructură colectivă. Așadar nu există un „administrator” care să răspundă în față autorităților de stat, cum se întâmplă, de pildă, în cazul unei instituții bancare ce se supune reglementărilor și controlului băncii centrale. Comportamentul subversiv al celor care au retras și distribuit sume din portofelul #REZIST rezultă chiar din tentativa de disimulare a plăților electronice, prin folosirea unui generator de IP-uri din alte locații din lume pentru că tranzacțiilor să li se piardă urmă prin nenumărate servere și să nu poată fi urmărite de autoritățile române.”, mai scrie site-ul respectiv.
Se pune întrebarea, de ce aveau nevoie să “genereze” IP-uri din alte locații din lume, din moment ce scoteau banii de la bancomat, iar tranzacțiile pe rețeaua bitcoin nu stochează IP-uri? Dacă într-adevăr acest dosar e în lucru la DIICOT, atunci probabil ca există niște indicii suplimentare din care să reiasă folosirea de IP-uri false. Însă, nu este cazul la tranzacțiile cu Bitcoin, ci probabil la accesarea unor anumite site-uri si aplicatii conventionale de pe Internet.”
Adresa poloneză…din China și Statele Unite
Să revenim la adresa de Bitcoin “poloneză” prezentata ca fiind a lui Soros, din care finanțează mișcarea #rezist. Întrucât articolul cenzurează ultimile caractere, trebuie să muncim puțîn că să o obținem in forma ei completa. La o simplă căutare cu Google a porțiunii pe care au publicat-o nu o vom găși, așa că vom folosi un block explorer (serviciu similar cu blockchain.info) care are funcție de autocomplete: băgăm primele caractere ale adresei și el ne spune ce adrese din baza să de date se potrivesc. Un astfel de block explorer este smartbit.com.au și tot el ne furnizează și adresa completă: 13LW2anY7qmBitPXTsEdH3H26exgaUmNok.
VEZI AICI BALANȚA CONTULUI FURNIZAT ÎN PRESĂ
Bun, acum ca avem adresa completa la dispozitie, putem să analizăm ce e cu ea și pt asta putem folosi si noi site-ul blockchain.info
Această adresă are o balanță de 343 Bitcoin în acest moment. A fost prima oară folosită în august 2015 și a primit, de atunci, 2390 Bitcoin, din care a distribuit 2390 – 343 în istoricul ei de 410 tranzacții. Evoluția balanței de cont în timp arată cam așa:
-septembrie 2015, când a fost creată, acumulând cca 400 bitcoin și distribuindu-i în două reprize, valoarea unui bitcoin fiind atunci de aprox $300, deci vorbim de 120.000 dolari
– Noiembrie-decembrie 2015, când a acumulat cca 150 bitcoin și i-a distribuit în ianuarie 2016, când fiecare bitcoin valora $450, deci vorbim de cca 70.000 dolari
-Februarie-martie 2016, când a acumulat (a primit) 780 bitcoin și i-a distribuit la alte adrese, pe vremea aceea 1 Bitcoin fiind cotat la aprox $400, deci vorbim de o valoare de 320.000 dolari
– iunie-august 2016, Când a acumulat 500 de bitcoin și i-a distribuit, la vremea aceea 1 Bitcoin fiind cotat la aprox $600, deci o valoare totală de 300.000 dolari
Asadar, vorbim aici de o valoare totala de aproximativ 800.000 dolari. Insa in articolul initial si in comentariile ulterioare aceste tranzactii au fost evaluate la pretul Bitcoin de astazi, ceea ce mi se pare absurd. Comportamentul este relativ similar: se primesc bitcoin în mod susținut pentru o perioadă de timp relativ scurtă (2-3 luni), după care se distribuie acești bitcoini mai departe, spre alte adrese, într-un interval de timp și mai scurt (1-2 săptămâni)
Din septembrie 2016 și până în ianuarie 2018 a fost inactivă (cu activitate neglijibila în sept 2017), după care a început să acumuleze bitcoin într-un mod liniar. În octombrie 2018 a mai distribuit 100 de bitcoin (la cotația de $6000 / bitcoin, înseamnă o valoare totală de $600.000), dar nu și-a epuizat toată balanță, iar acumularea a conttinuat până pe dată de 11 noiembrie, când este înregistrată ultima tranzacție.
În acești ultimi doi ani, de când a început iarăși să fie activă, această adresa a primit în mod regulat, zilnic sau la câteva zile, cantități de Bitcoin în tranșe în valoare de $20.000 de la două adrese, de la una cu o frecvență mare și de la cealaltă ceva mai rar. Prima adresă aparține de exchange-ul online Poloniex, unul din exchange-urile care există de multă vreme pe piață. Aceștia operează din SUA și sunt un business reglementat, care se supun rigorilor legii și normelor de KYC (Know Your Customer) și AML (Anti-Money Laundering), care cer identificarea clienților prin date personale și surse de venit. Mai mult, au fost de curând achiziționați de compania Circle, unul din cei mai puternici jucători pe piață fintech, la rândul ei deținută de banca de investiții Goldman Sachs. Probabil că numele Poloniex a indus confuzie între anchetatori sau jurnaliști, de au presupus că are de-a face cu un ONG polonez al lui Soros. Sau, poate că e o simplă coincidență și această legătură e din alte informații care nu au fost date publicului.
Înainte de asta, în 2015/2016, adresa a primit bitcoin tot de la Poloniex, dar și de la exchange-ul chinezesc Huobi. Să înțelegem că are Soros ONG-uri și în China? Cert este că anchetatorii pot să contacteze Poloniex și Huobi, că să le ceară informațiile personale ale contului care a retras bitcoin în această adresa.”
Procurorii ar trebui să caute la o singură adresă
Cât despre destinația banilor, putem să urmărim distribuirea acestor bitcoini către beneficiari tot pe block explorer. Astfel, de la începutul lui 2017, când adresa s-a reactivat, am identificat următoarele tranzacții prin care au fost transmise cantități semnificative de Bitcoin ( > 0.1) din acest wallet:
2018-09-29 / 2018-10-06: 130 bitcoin spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd (prin 5 tranzacții successive)
-09-02: 3 bitcoin spre 3MxGByJjavptzuEAQQoef6TeuqMCgajMj6
2018-05-04: 9 bitcoin spre 13xmjRvPpyXQL1ofb8qkzWyJFwhxNDSBuq
2018-04-30: 0.5 bitcoin spre 39R4VpqGTZHdmbVd3QJmr4n1BPQA2koEBb
2018-04-19: 0.4 bitcoin spre 19jVjQfeLLwKHt6ndPxBSukjZSsUQF7H1m
2018-01-01: 0.77 bitcoin spre 18zt81tjmaVnTsR2AWoGJzMATXbUBt57GX
2017-11-16: 3.1 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-11-10: 0.95 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-11-09: 1.64 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-11-03: 3 btc spre 18zt81tjmaVnTsR2AWoGJzMATXbUBt57GX
2017-10-27: 1 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-10-12: 0.3 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-09-19: 2 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-09-18: 4 btc spre 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd
2017-09-16: 0.1 btc spre 1KKxLCRbnD3rNe9skkT3Sdo8B7x7u2xhzL
2017-09-07: 7 btc spre 3H3Ur2qrWa4bYzinGHyX4vguxLq4TFUmH4
2017-07-30: 10 btc spre 1Dpz1mVLPnmLs3uUMfkRnMaNrQ2ow448ph
În afară de aceste tranzacții, mai sunt câteva, puține la număr, prin care se transferă sume nesemnificative. Observăm o frecvența foarte mare la destinatari a adresei 14t1p2gWFSVxZez7BXTe6AcsqFCcF7R6Zd către care au fost trimiși aproape 150 bitcoin în ultimii doi ani. Așadar, aici este cheia. Adresa prezentata de presa ca fiind a lui Soros nu a distribuit in ultimii 2 ani Bitcoin catre multi beneficiari, cum ne-am fi asteptat, ci mai degraba a redirectionat catre o alta adresa, pentru că restul tranzacțiilor sunt nesemnificative că și cantitate. Cui aparține această nouă adresa și ce face cu banii? Probabil ca aici ar trebui procurorii sa-si indrepte acum atentia, daca nu o fac deja.
