În luna martie, fostul CEO al Google, Eric Schmidt, acorda un interviu pentru Politico unde trasa, foarte succint, problemele pe care le are în prezent Uniunea Europeană. Acesta este unul dintre cei mai importanți miliardari ai lumii, dar și directorul Comisiei Naționale de Securitate pentru Inteligență Artificială din Statele Unite ale Americii.

Schmidt a pus accent pe faptul că U.E. nu este un jucător atât de mare în domeniul A.I. pentru a intra într-o competiție cu SUA și China. Blocul se confruntă cu probleme majore atunci când vine vorba despre inovație și mai ales infrastructură digitală.

Aceste semnale de distanțare cu privire la unitatea politicilor în domeniul digital și tehnologic sunt din ce în ce mai evidente. Aici nu este vorba doar despre protecția datelor cu caracter personal, care mai mult a ajuns să fie o chestiune enervantă pe care o „semnezi” de fiecare dată când intri pe un site, ci despre modul în care este concepută o viziune despre viitor și cum este integrată Inteligența Artificială în ea.

China, SUA și UE – fiecare cu modelul său

Până acum câteva săptămâni, existau două modele principale când venea vorba despre reglementarea vastului domeniu al Inteligenței Artificiale. Aveam modelul american – un fel de politică a „porților deschise”, creată astfel încât marii jucători din industrie să fie încurajați în a inova, mai mult decât în a „controla” A.I.

Pe de altă parte, se afla modelul chinez, caracterizat prin politica de stat – tot ceea ce înseamnă Inteligență Artificială este de fapt ceea ce agrează Beijingul. China și-a propus să ajungă liderul global în tehnologia de ultimă generație, iar acest lucru se vede prin infrastructura digitală pe care și-a creat-o, dar și în modelul distopic dat de „scorurile sociale” pe care le acordă cetățenilor.

Între cele două modele se vrea a fi cel european – să existe un spațiul de inovație și libertate ca în SUA, însă supervizat de stat, entitatea care protejează interesele cetățenilor săi. Pe 21 aprilie era emis un document de maximă importanță pentru companiile din bloc, dar și pentru cetățeni: „Promovarea unei abordări europene a Inteligenței Artificiale”. Practic, liderii europeni, alături de Comisie, au pus bazele unei direcții de dezvoltare a A.I.-ului pe continent.

Conform declarațiilor fostului CEO Google, Eric Schmidt, Statele Unite ale Americii își doreau un parteneriat major cu Uniunea Europeană, un fel de „Acord transatlantic al Inteligenței Artificiale”. Nu s-a putut ajunge la un consens, deoarece liderii noștri nu sunt de acord cu modul în care sistemul informatic european comunică cu cel american. Competiția cu chinezii a fost pusă pe plan secund…

Ce spun noile reglementări ale Comisiei?

Planul a fost interpretat ca fiind unul ambițios, însă impactul pe care îl are este cu adevărat major. Uniunea Europeană a catalogat unele aptitudini ale inteligenței artificiale ca fiind de mare risc. Printre ele putem aminti: identificarea și catalogarea oamenilor pe baza informațiilor biometrice; managementul și operaționalizarea infrastructurii critice; educație și traininguri vocaționale; aplicarea legii sau politicile de migrarea, azil sau control al granițelor – acestea sunt domenii în care Inteligența Artificială poate reprezenta un „mare risc”. Pentru ele Uniunea Europeană o să pună la cap o serie de restricții pe care companiile trebuie să le respecte. În cazul în care reglementările sunt încălcate, actorii economici pot primi penalizări de la 4% până la 6% din cifra de afaceri!

Obiectivul european este de a pregăti această industrie slab reglementată la nivel internațional cu scopul de a putea face față unui viitor în care omul este cel care controlează tehnologia, și nu invers. Cine este vizat aici? Cetățeanul, care poate ajunge o victimă a A.I.-ului fără să realizeze, dar și companiile, care trebuie să-și muleze operațiunile conform cerințelor europene.

Inteligența Artificială trebuie reglementată, deoarece Uniunea Europeană dorește să dețină suveranitatea asupra bazelor sale de date, dar și asupra modului în care tehnologia operează în viața de zi cu zi. Fie că vinzi software, cumperi software sau folosești tehnologii ce au la baza inteligența artificială, aceste noi reglementări se vor simți. Și cel mai probabil, la fel ca în cazul GDPR, vor fi luați în vizor și cetățenii.

Până la urmă, este vorba despre un instrument care este folosit în toate domeniile: sănătate, agricultură, educație, infrastructură, energie, transport, banking, servicii publice etc. Sau cel puțin, la noi în România, parțial. Astfel, motivațiile celor de la Bruxelles sunt de a crea un ecosistem în care utilizatorul – adică noi, oamenii de rând – să poată avea acces la toate lucrurile bune pe care inteligența artificială le oferă și în același timp, să fie protejat și împotriva riscurilor.

Aici intră în calcul și programele europene Digital Europe și Horizon Europe. Uniunea Europeană își propune ca prin intermediul lor cel puțin 1 miliard de euro să fie investiți anual în proiecte ce promovează inteligența artificială. Conform planului Comisiei, aceste extra investiții au ca scop suplimentarea și încurajarea sectorului privat de a se implica în dezvoltarea A.I. Se speră că anual, începând cu 2021, investițiile să ajungă până la 20 de miliarde de euro în domeniul digitalizării.

Aplicațiile care sunt considerate cele mai riscante sunt cele care pot influența în mod direct viața oamenilor în societate. Spre exemplu, în unele orașe din China unde „scorul social” este acordat, dacă ești un cetățean „rău”, iar notele tale sunt mici, primești anumite restricții. Printre ele putem aminti: nu poți cumpăra bilete de avion, nu poți cumpăra bilete pentru trenuri de înaltă viteză, nu poți munci pentru companiile deținute de statul chinez, nu poți face rost de credite de la bănci, iar lista poate continua. Această limitare a drepturilor și libertăților omului prin intermediul inteligenței artificiale și a statului este văzută ca fiind cel mai mare risc pentru europeni. Și, cel mai probabil, pentru întreaga lume…

Urmează o decadă digitală

Pentru a face față acestei distanțe între capabilitățile digitale și tehnologice ale Statelor Unite ale Americii și ale Chinei, UE și-a propus un plan de investiții pe termen lung. Până în 2030 ar trebui să ajungem, la nivel de bloc, la o sumă de minim 20 de miliarde de euro investiți anual în digitalizare, iar o parte importantă din acești bani ar trebui să ajungă în Inteligența Artificială. Pentru cetățeni, cea mai mare „relaxare” ar trebui să vină dinspre direcția autorității agenților care stabilesc ordinea în stat. Intenția europeană este de a elimina, în mod expres, orice formă de colaborare dintre forțele de ordine și inteligența artificială. Mai pe scurt – fără camere de supraveghere publice care identifică fiecare persoană de pe stradă după față, precum se practică în China.

La momentul de față, niciunul dintre giganții din industria tehnologiei: Google, Facebook, Microsoft nu și-a oferit perspectiva asupra reglementărilor. Până atunci, statele sunt încurajate să se pregătească de noile direcții de dezvoltare.

Este foarte greu de apreciat cât de mult se poate modela politica României și strategiile noastre digitale pe cerințele europene. Până la urmă, suntem una dintre cele mai prost digitalizate țări din bloc, alături de Bulgaria, iar acest lucru se vede în mod direct în studiile Eurostat. Indicele DESI (date pentru anii 2018 sau 2019) ne-a arătat că stăm cel mai prost când vine vorba de: folosirea serviciilor prin intermediul internetului (de la un simplu video call, până la o comandă online, până la internet banking), cunoștințe în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicării, integrarea tehnologiei digitale în business-uri sau servicii publice de guvernare electronică.

În acest context, România este încurajată să realizeze acorduri cu statele membre cu privire la dezvoltarea și implementarea de strategii care să promoveze folosirea tehnologiei A.I.

Este Inteligența Artificială o problemă?

Răspunsul la această întrebare a fost dat de experiența anului 2020 și a crizei generate de pandemie. Inteligența Artificială este unul dintre cele mai versatile instrumente folosite de oameni, companii sau chiar state. Mobilitatea în termeni de realizare a task-urilor, mai ales a celor repetitive, a salvat mii de ani de muncă și a generat creșteri economice impresionante. Însă toate aceste avantaje nu trebuie să acapareze și riscurile pe care aceste tehnologii le prezintă, iar aceste riscuri sunt principalele preocupări ale reglementărilor.

Pentru actorii economici ce sunt vizați în mod direct o să existe o serie de reglementări asupra cărora trebuie să se califice înainte de a-și pune pe piață serviciile. Aici trebuie să treacă de niște verificări pentru a intra în următoarea etapă: ce a monitorizării. Dacă lucrezi într-un mediu în care inteligența artificială este folosită, toate procesele realizate trebuie să fie colectate, documentate și analizate periodic. Toate aceste sarcini trebuie să fie stocate – în momentul în care va avea loc un control în companie cu privire la procesele A.I., conducerea trebuie să fie în stare să ofere un registru cu toată activitatea.

Pe parcursul acestui an, Uniunea Europeană o să continue să comunice cu privire la reglementările din domeniul inteligenței artificiale. Se preconizează că la începutul anului viitor vom avea o imagine mult mai clară asupra lor, iar începând cu 2024, acestea o să fie puse în practică.

Până atunci, U.E. a intrat în competiția pentru controlul Inteligenței Artificiale, un domeniu în care nu se poate spune clar unde începe și unde se termină. Flexibilitatea inteligenței artificiale este de fapt cea mai mare provocare atunci când vine vorba despre reglementarea sa. Până la urmă, există niște probleme de natură etică ce încearcă să fie soluționate de către funcționarii de la Bruxelles. Vor reuși? Vor da greș? Este greu de apreciat cât de mare va fi impactul acestor reglementări când vine vorba despre competiția cu Statele Unite ale Americii și China.

Pare că pentru moment, interesul este centrat pe protecția cetățenilor, nu pe banii pe care companiile le generează sau pe puterea pe care statul o poate acapara prin intermediul Inteligenței Artificiale.

Articol publicat prima dată în Revista Capital.