Summitul UE dedicat obţinerii unui acord privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 s-a încheiat abrupt vineri seară, după ce liderii statelor membre nu au reuşit să ajungă la o înţelegere, informează DPA, conform Agerpres.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern au petrecut două zile într-o încleştare privind bugetul UE pe 2021-2027, fiind evidentă o diviziune profundă între statele net contributoare şi cele care au dorit menţinerea nivelului cheltuielilor.

„Summitul s-a încheiat”, a postat pe Twitter Barend Leyts, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.

Liderii UE au analizat propunerea de compromis a președintelui CE

Liderii Uniunii Europene au examinat o nouă propunere de buget multianual reprezentând 1,069-1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, care conţine reduceri şi modificări minore, au declarat surse diplomatice.

Potrivit unor surse citate de Reuters, noua propunere de buget limitează cheltuielile la 1,069-1,07%, o reducere uşoară faţă de precedenta propunere, care reprezenta 1,074% din venitul naţional brut al statelor membre, aceasta din urmă fiind propunerea de compromis a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel. Noua propunere ar fi fost redactată de Comisia Europeană, conform DPA, care scrie că propunerea reprezintă 1,069% din venitul naţional brut al statelor membre.

Președintele Iohannis s-a întâlnit cu omologul său bulgar

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul bulgar, Boiko Borisov, au avut, vineri, o întâlnire cu liderii ţărilor aşa-numite „frugale” în marja reuniunii extraordinare a Consiliului European, în care se discută despre bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

Întâlnirea a avut loc la solicitarea liderilor aşa-numitelor ţări „frugale” – Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia.

Obiectivul liderilor din acest grup, care se va numi începând de vineri „Prietenii unei Europe ambiţioase”, este obţinerea unui buget ambiţios, în interesul Europei şi al cetăţenilor europeni.

Ţările net contributoare – Germania, Austria, Ţările de Jos, Suedia şi Danemarca – vor să-şi plafoneze plăţile, argumentând că ele contribuie cel mai mult la bugetul comunitar.

Majoritatea celorlalte ţări se opun ferm tăierilor planificate în fondurile destinate agriculturii şi politicii de coeziune.