Pretul gigacaloriei va creste de la 1 iulie la peste 700.000 lei. Asa cum este prevazut in acordul incheiat intre Guvernul Romaniei si Fondul Monetar International, pretul de productie al unei gigacalorii va fi echivalent cu 20 de dolari(650.000 lei) de la 1 iulie 2002. La acest pret se vor adauga costurile de transport si distributie, ceea ce inseamna ca pretul gigacaloriei va depasi 700.000 lei la consumatorul final. Pentru termocentralele administrate de autoritatile locale, acest pret nu este ceva nou. In prezent, sapte termocentrale vand energia termica la preturi cuprinse intre 680.000 si 880.000 lei/gigacalorie. Dar pretul este suportat de autoritatile locale, deoarece pretul gigacaloriei stabilit de guvern pentru populatie este de 575.000 lei.
Cabinetul Nastase a incercat in aceasta perioada sa gaseasca tot felul de solutii pentru a face pretul energiei termice suportabil pentru populatie. Dar nici una dintre masuri nu pare sa rezolve problema caldurii. Pentru a rentabiliza Termoelectrica, s-a decis externalizarea unor termocentrale catre autoritatile locale.
Aceasta masura este in favoarea Termoelectrica, dar va goli bugetele locale. Pe de alta parte, executivul a aprobat contorizarea energiei termice, astfel incat pierderile companiilor de distributie sa nu mai fie suportate din buzunarul cetatenilor.
Desi declara oficial un nivel al pierderilor de 18-20%, RADET Bucuresti are, de exemplu, pierderi de peste 30%, specificate in actele de autorizare ca distribuitor de energie termica la ANRE. Pierderile RADET nu sunt ceva anormal, avand in vedere ca este al doilea sistem centralizat de distributie a energiei termice ca marime din lume, dupa cel din Pekin. Anormala este insistenta cu care autoritatile sustin mentinerea acestui sistem centralizat de distributie. In acest sens, Ministerul Administratiei Publice a incercat sa diminueze numarul debransarilor de la reteaua centralizata de termoficare, prin obligatia de a construi cosuri pentru cei care isi monteaza centrale termice de apartament. Nu in ultimul rand, premierul Adrian Nastase a obtinut un contract pentru furnizarea de gaze naturale din Federatia Rusa la un pret mai mic decat pretul la care s-au importat gazele naturale pana acum. Dar asta nu rezolva problema energiei termice, deoarece de la 1 ianuarie anul viitor, pretul mediu de furnizare al gazelor naturale trebuie sa creasca la 90 de dolari/1.000 de metri cubi, conform aceluiasi acord cu FMI.
Ceea ce inseamna ca desi vom importa gaz mai ieftin, il vom plati mai scump, iar diferenta de profit va merge in alte directii. In acest sens, si Termoelectrica si administratiile locale isi fac calculele de aprovizionare cu combustibili la preturile prevazute in acordul cu FMI.
Populatia respinge
creditarea regiilor
Ca ultima masura disperata de a gasi o solutie concreta in favoarea populatiei, Ministerul Administratiei Publice propune plata unui consum mediu pe toata durata anului. Propunerea presupune actualizarea consumurilor in fiecare an. Aceasta varianta este respinsa categoric de asociatiile de locatari, care considera ca nu trebuie obligata populatia sa plateasca in avans niste servicii de care nu a beneficiat.
In plus, surse autorizate din sistemul energetic sustin ca nu exista nici o baza legala prin care societatile de distributie a energiei termice sa poata incasa bani pentru ceva ce nu a livrat inca. Plata in avans, conform legilor romanesti, este o formula destinata exclusiv contractelor intre agenti economici.    

Externalizarea centralelor termice salveaza Termoelectrica

Costul de productie pentru o gigacalorie in centralele termice externalizate este de peste 780.000 de lei
Energia termica produsa in centralele termice aflate in administrarea Termoelectrica si in cele externalizate este mult mai scumpa decat pretul platit de consumatori pentru o gigacalorie. Pentru cele 16 termocentrale ramase in administrarea Termoelectrica, costul mediu de productie este de 660.000 lei, in timp ce
pentru termocentralele externalizate costul mediu este de peste 780.000 lei.Din analiza datelor prezentate de consiliile judetene la sedinta de guvern de saptamana trecuta, referitor la costurile de productie a energiei termice, valoarea anuala a productiei de energie termica este de 14.876 de miliarde lei, din care de la consumatori se factureaza si incaseaza numai 5.545 miliarde lei. O cota de 3.186 miliarde lei reprezinta subventie acoperita de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Diferenta – peste 6.000 de miliarde lei – se factureaza pentru energia electrica produsa in termocentrale in timpul functionarii acestora. Pentru a nu inregistra pierderi, Termoelectrica ar fi trebuit sa comercializeze energia electrica produsa la un pret de 40 de dolari/MWh si energia termica la 20 de dolari /gigacalorie. Aceste valori sunt incluse si in acordul cu Fondul Monetar International, iar Guvernul Romaniei s-a angajat sa le aplice incepand cu 1 iulie 2002.
Restructurarea depinde de decizii politice
Conducerea companiei Termoelectrica apreciaza ca prin aplicarea acestor tarife si prin externalizarea unor termocentrale catre autoritatile locale va reusi sa elimine pierderile. Numai anul trecut, Termoelectrica a inregistrat pierderi de 586 de milioane de dolari. Prin transferul a 11 termocentrale catre autoritatile locale, in administrarea companiei raman 16 termocentrale, din care jumatate functioneaza pe gaze naturale si pacura, patru pe lignit, doua pe huila, una pe gaze si alta pe pacura. Conform autorizatiilor de functionare obtinute de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), ponderea combustibilului in costul gigacaloriei este de 75-78%. Asta explica de ce mentinerea in structura Termoelectrica a termocentralelor pe gaze naturale si pacura (considerati cei mai eficienti combustibili in raportul putere calorica/pret) determina un cost mai redus al gigacaloriei fata de centralele externalizate. Tocmai din aceasta cauza externalizarea termocentralelor devine o decizie pur politica, pentru ca executivul va trebui sa gaseasca solutii pentru sustinerea financiara a consiliilor locale ce preiau termocentralele. Desi procesele verbale pentru transferul termocentralelor in administrarea autoritatilor publice locale trebuie incheiate pana la 31 martie, la Ministerul Industriei si Resurselor nu s-a luat inca o decizie cu privire la modul in care se va face externalizarea.
Nu se stie inca daca CET-urile vor pleca din Termoelectrica si cu o parte din datoriile acumulate de aceasta companie sau daca vor avea obligatia sa achite catre Termoelectrica acel combustibil consumat in perioada cuprinsa intre data externalizarii prin Hotarare de Guvern si data incheierii proceselor verbale. In plus, nu se stie exact cum vor fi repartizate datoriile si creantele Termoelectrica, avand in vedere faptul ca societatea din Bucuresti nu va reusi sa colecteze creante de la Iasi, Suceava, Arad sau Oradea. Saptamana trecuta, Termoelectrica avea de incasat creante de 8.600 de miliarde lei pentru energia termica si aproximativ 10.000 de miliarde lei pentru energia electrica. Valoarea datoriile restante inregistrate in contabilitate la aceeasi data era de 11.000 de miliarde lei.

Centralele au nevoie de investitii

Durata de viata tehnologica(timp in care instalatiile pot functiona la randament optim) este, in cazul centralelor termice, de 30 de ani. Toate centralele termice administrate de Termoelectrica, inclusiv cele externalizate, au o medie de varsta de 25-27 ani. Asta inseamna ca o parte din termocentrale trebuie deja sa intre in reparatii capitale, in timp ce altele mai pot astepta maximum cinci – sase ani. Specialistii in domeniul energiei termice sustin ca pentru refacerea capacitatilor de productie energie, Termoelectrica va trebui sa investeasca in urmatorii patru – cinci ani aproximativ doua miliarde de dolari. Alte 2,5 miliarde de dolari ar trebui sa investeasca in CET-uri autoritatile locale care vor prelua administrarea acestora. De la acest necesar de investitii a pornit, de fapt, si revolta sindicalistilor din Termoelectrica. Ei se opun externalizarii si considera ca CET-urile nu vor mai functiona in regim de siguranta sub administrarea autoritatilor publice. Mai mult, autoritatile locale au mai putine sanse sa angajeze credite pentru aprovizionarea din timp cu combustibili.tr
r
Creditele cresc pretul gigacalorieir
r
Valoarea medie anuala a imprumuturilor pe care Termoelectrica le-a contractat in fiecare an pe piata externa pentru aprovizionarea cu combustibili este de aproximativ 400 de milioane de dolari. Calculat la ciclul de productie si la valoarea acesteia, costul de productie a energiei termice include doi dolari/gigacalorie dobanda la creditele contractate. La un cost mediu de 660.000 lei/gigacalorie, asta inseamna ca aproximativ 10 % din costul gigacaloriei este generat de creditele contractate pentru aprovizionare cu combustibili. Cam tot atat reprezinta si ponderea salariilor – intre noua si zece procente. Din ponderea combustibilului in pretul gigacaloriei (75-78%), dobanzile la credite reprezinta aproape 14 %. Ceea ce inseamna ca pretul energiei termice depinde in acest moment de trei elemente. In primul rand este vorba de pretul la care Termoelectrica achizitioneaza combustibili, respectiv huila, lignit, pacura si gaze naturale. Avand in vedere ca aprovizionarea se face in proportie de 60% de pe piata externa si numai 40% de pe piata interna, costul combustibililor depinde de fluctuatiile de pe piata internationala. Un alt element ce influenteaza costul energiei termice este capitalizarea companiei. In functie de momentul in care Termoelectrica incaseaza banii pentru energia furnizata poate achizitiona combustibili la preturi diferite. Ultimul element care influenteaza pretul gigacaloriei, dar care nu este legat de producatorii de energie termica, este reprezentat de pierderile din sistemul de distributie.r
r
De termoelectrica scapa cine poater
r
Instalarea unei microcentrale termice de apartament s-a dovedit a fi moda ultimilor doi ani, fiind cea mai des intalnita varianta de inlocuire a sistemului de incalzire centrala. Foarte multi romani si-au montat centrale de scara sau de apartament, in primul rand datorita independentei fata de sistemul local de termoficare (care recurge uneori la gesturi extreme, precum taierea caldurii in toiul iernii pentru blocuri intregi, chiar daca rau platnici sunt doar cativa locatari), dar si datorita faptului ca sunt mult mai economice. Si in plus, asigura un confort termic ridicat. Din calculele facute de cei care s-au debransat de la reteaua de incalzire si si-au instalat centrale de apartament reiese ca platesc cu 30-50% mai putin in fiecare luna pentru apa calda si incalzirea camerelor. Astfel, o centrala termica de apartament care costa intre 1.000 si 1.500 USD poate fi amortizata in trei – patru ani. O centrala de scara, care deserveste mai multe apartamente si pentru care se platesc intre 300 si 500 USD/apartament, se amortizeaza in maximum doi ani. Cum in ultimii trei ani numarul celor debransati de la retelele de distributie locale a crescut vertiginos, Guvernul a hotarat sa puna piedici in calea celor care ar dori sa-si instaleze centrale termice individuale. In acest sens a fost aprobat Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/2001 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, care obliga proiectantul si beneficiarul unei centrale termice de apartament sa asigure evacuarea gazelor arse printr-un cos colector vertical, mai inalt decat acoperisul blocului, indiferent de puterea acestor centrale si indiferent daca sunt cu tiraj fortat sau tiraj normal. Explicatia oficiala este aceea ca in felul acesta nu se afuma vecinul de deasupra apartamentului. „Functionarea centralelor cu tiraj fortat pentru blocurile de locuinte este permisa in Uniunea Europeana – catre a carei legislatie tinde si tara noastra – fara a fi necesar un cos vertical care sa depaseasca acoperisul blocului. In aceste conditii, consideram ca ordinul ministrului sanatatii ar trebui completat cu valorile admisibile ale noxelor si, separat, norme care sa reglementeze functionarea centralelor cu tiraj fortat”, afirma Cristian Cetateanu, director tehnic la Bosch Romania. „Nu i se poate impune nimanui un sistem de incalzire ineficient si exorbitant. Prin introducerea obligativitatii montarii de cosuri de fum, practic, costurile unui sistem de incalzire individual se dubleaza, la aceasta adaugandu-se barierele birocratice pentru obtinerea aprobarilor necesare. Ca sa nu mai vorbim de aspectul estetic al blocurilor, care vor arata ca niste cladiri industriale”, afirma Alexandru Petrescu, director de marketing la Romstal, unic importator al centralelor germane Hermann. „Daca problema ar fi poluarea, ar trebui sa se faca referire la anumite limite admise ale parametrilor de poluare (emisii noxe, CO etc)asa cum sunt legiferate in UE si nu sa se impuna un sistem tehnologic costisitor”, adauga Alexandru Petrescu. „In comparatie cu activitatea CET-urilor, care au un randament de ardere de 35% si un grad de poluare corespunzator, fiind de trei ori mai nocive pentru aceeasi cantitate de gaze arse, iar pentru aceeasi unitate de caldura consumul de energie este de trei ori mai mare (inclusiv factura acestora de servicii), o microcentrala de apartament are un randament de 93% si un consum de energie de trei ori mai scazut, precum si emisie de noxe in atmosfera in concordanta cu normele europene”, afirma Dana Iosif, reprezentant Vaillant.