În ciuda incidentelor din câteva judeţe, în care părinţi revoltaţi cereau să le fie retraşi copiii din clasa zero pe motiv că nu au mobilierul adecvat sau pentru că spaţiile unde învaţă sunt nepotrivite, micuţii de doar 5-6 ani nu dau semne că şcoala n-ar fi pentru ei. Profesori dedicaţi şi truda multor oameni de peste vară i-a făcut să accepte cu uşurinţă statutul de şcolar.

Câștigă pentru copilul tău un ghiozdan plin de rechizite și nu numai. Trimite-ne o poveste despre începutul școlii și îl poți face fericit.

Ecaterina este de două săptămâni un alt copilaş. Nu mai vrea să i se spuna Cati, ca la grădiniţă, ci Ecaterina; doar e mare acum, merge la şcoală! „«Cum e mami, îţi place?», «Da. E frumos.» «Unde îţi place mai mult: la şcoală sau la grădi?» «La şcoală». «De ce?» «Îmi place doamna învăţătoare»”, sunt răspunsurile micuţei în dialogurile cu mama ei.

Doamna Alina Deliu, învăţătoarea de la Pregatitoare A, Şcoala 114 „Principesa Margareta” din Bucureşti este într-adevăr un model rar de dascăl, povesteşte Georgiana, mama Ecaterinei. „După primele zile, glumea despre câţi nasturei şi fermoare a ajutat să se deschidă pentru toaletă. Copiii sunt prea mici şi nu se descurcă, iar la grădiniţă erau doamnele îngrijitoare care îi ajutau. Aici e un singur învăţător la 25 de copii”, adaugă mămica care admite că i-a fost frică de necunoscut, însă, până acum, toate temerile au fost neîntemeiate.

„Sala de curs e aranjată cu băncuţe în semicerc, comandate special, copiii au patru ore a câte 50 minute cu 10 minute de pauză, în care 30 se joacă şi 20 acumulează lucruri noi. Fac matematică, română, engleză, educaţie fizică, religie, ştiinte naturale, educaţie civică, muzică, desen, însă toate după principiile acumulării prin jocuri, pe caiete speciale”, mai povesteşte mămica din experienţa clasei zero.

După ore, Cati merge la semi-internat, tot în incinta şcolii. Altă doamnă, alţi copii, însă tot îi place.

„Nu au note şi teme, ce îi sperie la clasa I”

O părere pozitivă despre primele săptămâni în clasa zero are şi Romela, mama unui băieţel de şase ani care merge la o şcoală din sectorul 3 al Capitalei.

„Sunt de acord cu clasa zero la şcoală şi nu aş vrea să o mute. Pentru copii e o intrare prietenoasă în şcoală, nu au note sau teme interminabile, care îi sperie la clasa I”, argumentează mămica.

Clase cu proiector pentru poveşti

Veronica Iancu, directoare la Şcoala „Nicolae Iorga” din Ploieşti spune că, după două săptămâni de pregătitoare, totul arată cum nu se poate mai bine. „Avem patru astfel de clase, în total 105 copii. Până acum, n-am avut plângeri, ba dimpotrivă, s-au adaptat destul de repede”, spune directoarea. Pentru a evita îmbulzeala cu colegii mai mari, bobocii au fost cazaţi într-un alt corp al şcolii.

„Le-am făcut o clasă specială, unde am adus un calculator şi un video-proiector, ca să poată urmări în voie poveştile” , detaliază dascălul. La început, clasa zero părea doar o bătaie de cap, recunoaşte directorul, însă timpul a demonstrat că e o unealtă eficientă. „N-am avut linişte toată vara. E totuşi o idee bună: copiii se obişnuiesc cu mediul şcolii, învaţă să fie ordonaţi”, concluzionează Veronica Iancu.

Te-ar putea interesa și: