De anul viitor, contribuţiile sociale vor fi datorate exclusiv de angajat, cu reţinere la sursă, iar plata efectivă va fi în sarcina angajatorului. Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a precizat că, în paralel, vor mai intra în vigoare alte două măsuri, respectiv reducerea contribuţiilor de la 39,2% la 35% şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ca să fie mai clar mecanismul actual şi cel care se va aplica de anul viitor, e nevoie de un exemplu. La un salariu brut de 3.000 de lei, astăzi este impozitat atât angajatorul (total 23%) cât şi angajatul (16,5% total contribuţii plus 16% impozit pe venit). Astfel, contribuţia angajatorului este de 690 de lei pe lună, raportat la suma de mai sus. În sarcina angajatului, sunt plăţi de 975 de lei. Salariul net este de 2.105 lei, iar costurile totale ale angajatorului sunt de 3.690 de lei. De anul viitor, sarcina plăţii contribuţiilor nu va mai fi defalcată. Anga­jatul va plăti în total 35%, respectiv, în cazul exemplului de mai sus, 1.050 de lei. Din netul impozabil rămas, respectiv 1.950 de lei, se scad 10% reprezentând impozitul pe venit. Asta înseamnă că leafa în mână va suferi o scădere semnificativă, şi va ajunge la 1.755 de lei, dacă angajatorul va refuza să calculeze dările la stat în funcţie de costul total pe care l-a avut în 2016 cu salariul (respectiv 3.690 de lei).

Statul analizează două variante: să lase la latitudinea angajatorului şi a presiunii pieţei muncii ca salariul net să rămână acelaşi sau să impună, prin lege, o indexare a salariului brut cu 22,75% din 2018, măsură menţionată chiar şi în programul de guvernare. „Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile“, se regăseşte în documentul citat. Însă această variantă ridică multe semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea ei, respectiv dacă o terţă parte, statul în acest caz, poate interveni într-un contract bilateral în derulare. „Decizia este probabil ceva mai ușor de pus în practică în sectorul bugetar, însă este discutabil dacă și în ce manieră poate fi obligatorie pentru mediul privat“, explică Raluca Bontaș, partener Global Employer Services Deloitte România. 

 

Promisiuni, promisiuni

Cei cu salarii mici sunt protejaţi de riscuri. Pentru că salariul minim brut pe economie va creşte cu suma pe care angajatorul o plăteşte astăzi în contul contribuţiilor sociale pe care le datorează (23% din salariul brut). Astăzi, la un salariu minim de 1.450 de lei, angajatorul plăteşte 333 de lei contribuţii. Potrivit declaraţiilor de săptămâna trecută ale ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, salariul minim brut pe baza căruia se vor calcula contribuţiile sociale va creşte la 1.783 de lei. „Sarcina fiscală rămâne aceeaşi. Aceste măsuri se vor aplica cumulat. Salariul net nu va scădea. Veniturile românilor nu vor scădea. De asemenea, sarcina fiscală a fiecărui angajator se va menţine. Nu va fi niciun cost suplimentar“, a explicat ministrul de Finanţe, adâugând că se va emite o normă tranzitorie astfel că mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat nu va duce la scăderea venitului net. Întrebat dacă această măsură reglează şi deficitul fondului de pensii, Ionuţ Mişa a răspuns că da. „Astfel se reglează o problemă a deficitului pe pensii. Măsura duce şi la realizarea unui echilibru al fondului de pensii“, a completat acesta. 

Fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, îl contrazice pe Ionuţ Mişa, spunând că este vorba de un artificiu aritmetic care creează iluzia creşterii salariilor. „Ca dezavantaje ar fi că se creează costuri suplimentare pentru modificarea softurilor contabile şi încheierea noilor contracte de muncă care să reflecte noile condiţii. Există un risc major ca salariile nete să scadă, adică salariatul să plece cu mai puţini bani acasă. Este o măsură pur aritmetică, nu economică, care nu rezolvă diminuarea costului forţei de muncă, nu ajută la creşterea competitivităţii firmelor şi nu face angajarea mai atractivă. Mai exact, un artificiu aritmetic creează iluzia creşterii salariilor. Avantajul ar fi acela că angajaţii vor vedea mai clar câte taxe şi impozite plătesc la stat pentru salariul pe care îl încasează şi vor fi mai exigenţi atunci când evaluează calitatea serviciilor primite de la stat. Oamenii vor fi şi mai revoltaţi atunci când vor fi obligaţi să plătească din buzunar extra pentru servicii gratuite precum manuale sau medicamente în spitale“, a declarat, pentru Capital, fostul ministru al Finanţelor.

Un alt scenariu care se regăseşte în programul de guvernare, dar al cărui aplicare nu a fost confirmată oficial de Ministerul de Finanţe, este neimpozitarea salariilor până în 2.000 de lei. Această măsură ar lăsa mai mulţi bani în buzunarele angajaţilor, dar ar destabiliza bugetul de venituri şi cheltuieli al statului. La calculul realizat mai sus, pe un salariul brut de 3.000 de lei, net-ul ar fi de 1.950 de lei, pentru că impozitarea de venit nu s-ar mai aplica, iar angajatul ar câştiga 195 de lei pe lună. „Din calculele mele, această măsură ar adânci deficitul bugetar cu cel puțin 14 miliarde de lei“, a explicat Gabriel Biriş, avocat specializat pe fiscalitate.

„În varianta cea mai favorabilă în care s-ar aplica toate măsurile concomitent, salariul mediu brut național — pe care l-am luat ca reper în calcul — ar crește cu 11,5%. Evident la salariul de până în 2.000 lei brut ar fi o majorare mai însemnată de 16,6%, în timp ce la cele mai mari creșterea s-ar resimți mai puțin. De exemplu, la 5.000 lei brut ar fi o creștere de 8%. Pe de altă parte, cel mai pesimist scenariu ar fi dacă nu s-ar găsi o soluție pentru creșterea artificială a salariului brut cu 22,75%, dar contribuțiile ar fi preluate de angajat, iar impozitul pe venit ar rămâne nemodificat. În acest caz, nediscutat până în prezent, salariul mediu net s-ar diminua cu 22,16%. Deocamdată, vorbim de ipoteze. Calculele noastre oferă o imagine a efectului acestor măsuri aplicate concomitent sau selectiv la nivel individual“, a explicat Raluca Bontaș, partener Global Employer Services Deloitte România.