Deşi nu a fost cuminte, economia românească ar putea primi, la final de an, un cec de până la 4,3 miliarde de euro. Să vedem dacă are şi acoperire.
Ca în fiecare an, de Sărbători, românii atacă pieţele, centrele comerciale, restaurantele şi magazinele online, în goana după cadouri şi distracţie. În fiecare an, această mişcare impulsionează consumul şi injectează bani în economie, dar sabotează deficitul de cont curent.
Potrivit unei analize a Deloitte, chiar în condiţii de criză, românii cheltuie mai mult cu 0,2% decât în perioada similară a anului trecut. Astfel, suma alocată pentru cumpărăturile de sărbători a fost de 570 de euro pe gospodărie, superioară celei alocate de majoritatea est-europenilor.
Importurile şi-au reluat creşterea accelerată
În ciuda pesimismului imprimat de criza economică, cea mai aglomerată zi de cumpărături a fost 23 decembrie. Potrivit companiei Visa, cheltuielile efectuate folosind cărţi de debit şi credit, în primele două săptămâni ale lunii decembrie, sunt cu 10% mai mari faţă de acelaşi interval din 2008, iar 56% din cumpărături s-au făcut pe carduri de debit Visa.
În medie, în România, s-au cumpărat în perioada acestor sărbători cadouri în valoare de 310 euro pe gospodărie, principalele achiziţii fiind articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, arată raportul de ţară al Deloitte.
Luând în calcul un număr de 7,5 milioane de gospodării, din care jumătate în zonele rurale, suma pompată în economie de cumpărăturile de sărbători s-ar situa între 2 şi 4,3 miliarde de euro. Ceea ce nu e un lucru rău, însă din cauza faptului că majoritatea produselor comercializate în această perioadă sunt din import, sezonul shoppingului de sfârşit de an face rău deficitului de cont curent.
310 euro reprezintă suma estimată pe care o vor cheltui românii, în medie, pentru cadouri de Sărbători
1,4 miliarde de euro este valoarea celor 27 milioane de tranzacţii cu carduri VISA în Europa, în data de 23 decembrie 2009
69% din români afirmă că îşi vor face aprovizionarea pentru Sărbători din supermarketuri şi hipermarketuri
Consumul de sărbători poate pompa în economie până la 4,3 miliarde de euro, ceea ce ar putea însemna o uşoară creştere a PIB, dar şi a deficitului de cont curent, ca urmare a avansului conjunctural al importurilor.
Deşi blamat la unison, consumul crescut cu ocazia sărbătorilor poate reprezenta una dintre pârghiile care vor împinge în sus PIB-ul în ultimul trimestru al anului. Studiile dedicate modului în care românii vor cheltui bani de sărbători arată faptul că rămânem unul dintre cele mai imprudente popoare europene. Astfel, raportul de ţară al Deloitte indică o creştere a consumului în zona emergentă a continentului. „Perspectivele sunt pozitive în Europa de Est (cu excepţia Cehiei), studiul anticipând o creştere de 0,2% a consumului în România şi o creştere de 0,7% în regiune pe ansamblu. Media europeană coboară, pe fondul unor perspective foarte pesimiste, în Irlanda, Marea Britanie şi Spania“, susţin analiştii Deloitte. De altfel, occidentalii sunt ceva mai pesimişti decât est-europenii, stare de spirit reflectată şi în opţiunile de cheltuire pentru sărbători, englezii şi irlandezii fiind cei mai atenţi la buget, ei declarând că vor consuma mai puţin cu 17,1% şi, respectiv, cu 22,4% în această perioadă. În ceea ce priveşte România, situaţia stă altfel. Potrivit Deloitte, chiar dacă situaţia economică este mult mai grea, familiile de români susţin că vor aloca un buget de sărbători de 570 de euro, adică o sumă cu peste 70% mai mare decât salariul mediu net pe economie. O sumă ceva mai mică este prezentată de compania Mednet Marketing Research Center, al cărei recent studiu relevă faptul că românii vor cheltui doar 362 de euro (aproximativ un salariu mediu net) pentru cumpărăturile de sărbători.
Starea de spirit, şansa creşterii
Conjunctural, importurile cresc în ultimele două-trei luni din an. „Consumul de sărbători va avea un uşor impact în înviorarea economiei, din păcate nu de lungă durată. Importurile au crescut foarte mult şi acest fapt se vede deja în deficitul de cont curent“, spune analistul financiar Bogdan Baltazar. „Poate ar fi cazul ca, profitând de o stare de spirit mai bună, imprimată de această creştere a consumului, să încercăm să ne vedem fiecare de treabă, pe felia lui“, adaugă Baltazar. Totuşi, deşi consumul este în creştere faţă de trimestrele anterioare, acesta se situează la un nivel net inferior faţă de ultimul trimestru al anului trecut. Faptul că majoritatea companiilor private au diminuat sau au eliminat bonusurile şi primele de sărbători, iar bugetarii sunt lipsiţi de al treisprezecelea salariu se va vedea automat în consum. Potrivit Mednet, 51,9% dintre români afirmă că bugetul alocat cumpărăturilor de sărbători este mai mic decât cel de anul trecut.
De altfel, nivelul redus al consumului este subliniat şi de continuarea procesului de renegociere a chiriilor din centrele comerciale, care va continua până la jumătatea anului viitor, potrivit lui Răzvan Gheorghe, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield. Bineînţeles că, deşi consumul este inferior anilor trecuţi, nu a dispărut apetitul pentru achiziţii în perioada sărbătorilor. „Consumatorii vor să cumpere mai puţin, dar vor în continuare să cumpere avantajos obiecte utile, cu atât mai mult cu cât cheltuielile de sărbători sunt semnificative. Noile achiziţii sunt realizate în numele utilităţii, mai degrabă decât al superficialităţii; consumatorii favorizează acum produsele durabile în detrimentul celor efemere; achiziţiile planificate în locul celor realizate din impuls; inovaţiile care oferă în mod real ceva substanţial nou“, se menţionează în studiul Deloitte.
Reducerea cheltuielilor pentru sărbătorile de iarnă se va face în două direcţii, susţin analiştii Mednet. Se va renunţa în mare măsură la ornamente pentru bradul de Crăciun (70,4% din intervievaţi), bradul de Crăciun (56,5%), băuturile alcoolice (40,9%), prăjituri/cozonaci (32,7%), dar s-a diminuat şi consumul de electronice/electrocasnice, îmbrăcăminte/încălţăminte, bijuterii, cosmetice/parfumuri, excursii, produse de lux etc.
Vechile obiceiuri nu mai mor greu
Criza a determinat şi modificarea comportamentului de consum. „O majoritate răsunătoare a participanţilor a declarat că, odată ce criza va trece, nu intenţionează să revină la vechile obiceiuri de consum. Experienţa prin care au trecut şi noile criterii de consum pe care le-au adoptat vor fi foarte greu de uitat şi depăşit. Una dintre provocările sectorului de retail este, în acest context, motivarea consumatorilor şi încurajarea lor pentru a reveni la modele de consum mai relaxate“, menţionează Deloitte. Conform studiului, 45% din români au declarat că îşi vor înfrâna cheltuielile impulsive, iar 68% se vor orienta spre cadouri utile. În acest context, mărcile proprii ale retailerilor, mai ieftine, se intersectează din ce în ce mai mult cu mărcile naţionale în contextul achiziţiilor de zi cu zi. Consumatorii conştientizează tot mai mult prioritatea reducerii cheltuielilor pe măsură ce s-au apropiat sărbătorile de iarnă.
Sprijin din online şi auto
Creşteri sunt aşteptate pe piaţa auto, unde reprezentanţii dealerilor au mizat la sfârşitul anului pe o oarecare revigorare a vânzărilor faţă de luna anterioară, datorată în special faptului că, începând cu 1 ianuarie 2010, se va reveni la taxarea autoturismelor noi Euro 4, sub 2.000 cmc. Pentru a evita plata taxei, unii cumpărători vor profita de ultimele zile din decembrie 2009. Un oarecare avânt a fost remarcat şi în comerţul online. „În ultimele trei săptămâni, creşterea a fost de peste 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi ne aşteptăm ca, per total, sărbătorile să ne aducă un trafic mai mare cu cel puţin 65%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008“, afirmă Arthur Rădulescu, directorul general al Asesoft Net, companie care a dezvoltat portalul de comerţ online Shopmania.
Pe online, clienţii preferă, în general, calitatea, cele mai căutate produse fiind telefoanele mobile, produsele electrocasnice, precum televizoarele (care înregistrează în această perioadă o creştere de 15%), jucăriile (cu un avans de 21%), parfumurile, notebook-urile, lenjeria intimă şi ceasurile.
De altfel, în acest an, valoarea pieţei de comerţ online a crescut cu 12,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând aproximativ 225 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, deşi promite, comerţul online nu poate susţine în mod decisiv revigorarea economică, el reprezentând doar o picătură într-un ocean. Alta va fi situaţia în 2010, când reprezentanţii sectorului estimează o majorare cu 55% a valorii pieţei, până la 350 de milioane de euro. Pentru mai mult de jumătate dintre europeni şi două treimi dintre români, internetul a ajuns deja să reprezinte un instrument cu ajutorul căruia cererea şi oferta se intersectează mai uşor.
Veşnicul risc al deficitului
Deşi există posibilitatea ca economia să fie ajutată de consumul în creştere de la sfârşitul anului, riscul creşterii deficitului de cont curent rămâne ridicat. „Consumăm din import. Legumele sunt turceşti, carnea e şi ea 70% importată, probabil doar făina e producţie autohtonă, dar nu am văzut ca făina să fie un cadou de sărbători“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). „Dincolo de declaraţiile unora sau altora, asta e realitatea, chiar şi jumătate dintre brazii de Crăciun fiind din import. Aşa că nu văd de unde să vină revigorarea economiei pe baza consumului de sărbători“, continuă acesta. Pe de altă parte, în ciuda riscurilor prezentate de consumul de bunuri importate, dacă luăm în calcul cei 570 de euro consum mediu de sărbători pe gospodărie din raportul de ţară al Deloitte, aplicaţi celor aproximativ 7,5 milioane de gospodării din România, economia ar putea beneficia de un cadou de Crăciun de circa 4,3 miliarde de euro.
Ținând cont de faptul că jumătate din gospodării sunt în mediul rural şi se bazează în mare măsură pe autoconsum, chiar şi o injecţie de doar două miliarde de euro, adică aproximativ 1,7% din PIB-ul estimat pentru acest an, ar fi mai mult decât benefică în situaţia actuală. Cu deficit de cont curent sau nu, consumul, oricât de mic ar fi el în perioada sărbătorilor, chiar contează în economie.
Legumele sunt turceşti, carnea e şi ea 70% din import. Probabil, doar făina e producţie autohtonă, dar e greu de crezut că poate fi cadou de sărbători.
Cristian Pârvan, secretar general AOAR
Poate ar fi cazul ca, profitând de o stare de spirit mai bună, imprimată de această creştere a consumului, să încercăm să ne vedem fiecare de treabă, pe felia lui.
Bogdan Baltazar, analist financiar
Haina îl face pe om
Criza a modificat obiceiurile de consum, cel puţin în ceea ce priveşte cadourile. Cele mai căutate sunt articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, mai ieftine şi mai practice decât bijuteriile sau gadgeturile.
400 milioane de euro reprezintă valoarea maximă estimată a cumpărăturilor de bunuri de folosinţă îndelungată în trimestrul IV din acest an, adică ceva mai mult de jumătate din valoarea înregistrată în 2008.
Consecvenţă
42% din români susţin că vor cheltui pentru cadouri la fel de mult ca anul trecut, în vreme ce 28% recunosc că sumele pe care le vor cheltui vor fi mai mici, în comparaţie cu anul trecut
742 milioane de euro au fost cheltuite în ultimul trimestru din 2008 pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată, în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2007, când s-au cheltuit 792 de milioane de euro.
Consum moderat
0,7% reprezintă creşterea consumului, în perioada sărbătorilor, în centrul şi estul Europei. Cei mai mulţi bani pentru cadouri vor fi cheltuiţi de cehi, 345 de euro, în medie/persoană.
