Pe 10 aprilie, CCR a luat în dezbatere sesizarea formulată de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, în care acesta a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat să constituie completuri specializare, conform Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a explicat că Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea Curții Constituționale, care a stabilit anterior, cu referire la funcția de prim-ministru, că atribuțiile constituționale nu pot fi delegate.

De asemenea, aceasta declarase anterior că în ultimii 15 ani au fost soluționate de Instanța supremă 170 de dosare care intră sub incidența legii privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

În urmă cu o lună, Florin Iordache a anunțat că a sesizat CCR privind un conflict juridic între Parlament și instanța supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care liderul PSD, Liviu Dragnea, și-a delegat atribuțiile lui Florin Iordache.

Florin Iordache reclamă „refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.

Decizia CCR pe tema sesizării lui Florin Iordache a fost amânată prima dată pe 10 aprilie, pentru a doua zi, iar pe 11 aprilie pronunțarea a fost din nou amânată.

De altfel, PNL a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.

Sesizarea liberalilor va fi dezbătută în 7 mai de către judecătorii constituţionali.

Pe 21 iunie 2018 liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Acesta a fost achitat de infracțiunea de fals intelectual. Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită anterior de Dragnea în dosarul „Referedumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost unite, rezultând o pedeapsă de trei ani și jumătate de închisoare cu executare.

Liviu Dragnea a contestat condamnarea la completul de cinci judecători de la ICCJ, primul termen fiind stabilit în 8 octombrie 2018. Atunci Dragnea a cerut anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care completurile de 5 judecători sunt considerate „formațiuni de judecată cu reglementare specifică”, în așa fel încât prevederile Legii de organizare judiciară modificară vor fi aplicate în cazul lor începând cu 1 ianuarie 2019, conform Digi24.ro.