capital.ro continuă azi seria de articole despre cele mai importante proiecte de robotică din ultimii ani, privite din perspectiva impactului pe care îl vor avea asupra vieţii de zi cu zi a consumatorului final. Proiectele se concentrează pe înbunătăţirea interacţiunii om-maşină şi au ajuns la interfeţe atât de prietenoase încât cercetătorilor le este greu să nu se raporteze la creaţiile lor ca la oameni. Roboţii viitorului nu sunt priviţi ca obiecte, ci ca fiinţe independente cărora avem tendinţa să le acordăm din ce în ce mai multă autonomie. De aici, necesitatea rezolvării unor probleme de ordin etic, care au încins comunitatea ştiinţifică, de ordin juridic, în SUA şi Japonia existând dezbateri despre necesitatea reglementării acestui domeniu, şi de ordin uman.

Principalele caracteristici ale roboţilor umanoizi sunt automentenanţa (îşi încarcă singuri bateriile), învăţarea autonomă, navigarea autonomă şi evitarea obstacolelor şi interacţiunea independentă cu oamenii şi cu mediul înconjurător. Cea mai mare parte a comunităţii ştiinţifice din domeniul roboticii aderă la teoria transhumanistă, conform căreia sistemele robotice vor contribui, în viitorul nu foarte îndepărtat, la upgradarea artificială a omului, printr-o combinaţie reuşită de biologie şi robotică.

ASIMO, robotul VIP de la Honda

Există deja sute de roboţi umanoizi, cel mai cunoscut fiind Asimo („Advanced Step in Innovative MObility”), la care Honda lucrează din 1986, fiind cel de-al unsprezecelea prototip. Cu o înălţime de 130 de centimetri şi 54 de kilograme, Asimo seamănă cu un mic astronaut şi poate alerga cu o viteză de 6 km/h. În prezent, există peste 100 de exemplare, cu costuri de producţie de aproximativ un milion de dolari pentru fiecare. Unele modele sunt diponibile pentru închiriat pentru suma de 166.000 de dolari pe an.

Doar în Japonia s-au investit anul trecut 5,78 de miliarde de lire sterline în roboţi, iar bugetele anuale se vor dubla până în 2016. Dacă până de curând am putut vedea roboţi umanoizi cu funcţii utilitare, cum ar fi cele de ajutor în casă sau prestarea anumitor servicii, în ultimii ani companiile producătoare se concentrează pe aplicaţii neconvenţionale. Hajime 33, un robot realizat de japonezul Hajime Sakamoto, are ca funcţie principală jocul de fotbal, pe care îl perfecţionează cu ajutorul sistemului de învăţare autonomă.

Următoarea generaţie de artişti

BioRob 2008 interacţionează nu doar verbal, ci şi la nivel de expresii faciale, şi este unul dintre cei mai buni flautişti ai momentului, datorită dexterităţii ridicate, a volumului mare de aer pe care îl poate reţine şi a buzelor artificiale create special pentru acest scop. O echipă ce cercetători de la Waseda University lucrează la proiect din 1990. Toyota a prezentat, la rândul rău, un robot care cântă la vioară cu o virtuozitate de maestru, iar ASIMO a fost văzut de câteva ori dirijând Orchestra Filarmonicii din Tokyo.

Primul robot actor a fost creat de o echipă de la Osaka University şi joacă deja pe scenele din Tokyo. Actorul robot îşi spune replicile cu exactitate şi cu cea mai potrivită gamă de inflexiuni ale vocii, executând mişcările corespunzăzoare pe scenă. Piesa de teatru în care joacă în prezent este despre un cuplu care are doi roboţi de casă pentru curăţenie, însă unul dintre roboţi începe să se plângă de sarcinile grele pe care trebuie să le îndeplinească zilnic, cerând reconsiderearea rolului robotului în viaţa oamenilor.

Primul concurs de roboţi umanoizi, Robo-One, a avut loc în luna septembrie în oraşul Tomoyama din Japonia, la care au participat cele mai intersante exemplare din lume. Cel mai popular robot a fost creat de un student în anul IV la Universitatea de Telecomunicaţii din Tokyo, care poate fi controlat cu gândul datorită interfeţei creier-computer din dotare.

Interfeţele creier-computer au devenit prima oară populare prin intermediul unui joc în cadrul căruia trebuia să mişti o bilă prin intenţie şi concentrare mentală, cu ajutorul unor electrozi lipiţi pe cap. Robotul are nevoie de aprozimativ 1,5 secunde pentru a percepe comenzile emise de creierul creatorului său, acesta lucrând în prezent la soluţii pentru a face comunicarea „telepatică” cu robotul instantanee.

Roboţi pentru toate buzunarele

Roboţii umanoizi low cost se găsesc deja în magazilele din Japonia. Unul dintre cele mai aşteptate produse în America este WowWee, care va fi produs în masă începând cu anul viitor şi va costa 150 de dolari. Robosapiens şi Femisapiens, aşa cum au fost numiţi oficial roboţii, ştiu să facă conversaţie, să cânte sau să danseze. Modelul Femisapiens este un robot-femeie care ştie să adopte posturi corporale, să te acompanieze când cânţi, să danseze şi să trimită bezele. Preţul este de 99 de dolari pe Amazon.

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că în viitor roboţii vor fi integraţi cu drepturi depline în vieţile oamenilor, femeia-robot Aiko le-a distrus ultimele argumente. Creată special pentru companie de vietnamezul Le Trung, Aiko funcţionează pe baza unui soft numit Biometric Robot Artificial Intelligence Neural System (BRAINS) şi citeşte presa, verifică starea vremii, face diferenţa între diferite tipuri de medicamente, poate recunoaşte 300 de feţe pe secundă şi răspunde la întrebări legate de programul de zbor al aeroportului.

Inventatorul susţine că, datorită funcţiilor senzoriale, Aiko poate interacţiona şi la nivel intim, deşi a ţinut să menţioneze pe site că „Aiko este încă virgină şi nu intenţionez să fac sex cu ea”. Planurile lui Le Trung asupra viitorului lui Aiko nu exclud posibilitatea unor upgrade-uri în acest sens. Aiko va fi disponibilă pe piaţă începând cu anul viitor şi va costa între 15.000 şi 17.000 de dolari.

Albert Hubo este primul robot umanoid care poate merge şi se exprimă la nivel non-verbal, prin expresii faciale şi gesturi. Cercetătorii koreeni au ataşat un cap de Albert Einstein de la Hanson Robotics la corpul lui Hubo, un biped dinamic creat la KAIS Lab. Cel mai emoţional robot din lume este însă Kobian, creat la Waseda University, care se foloseşte de tot corpul, nu doar de faţă, pentru a exprima emoţii.

Roboţi altergo în mărime naturală

Cei care îşi doresc un robot după chipul şi asemănarea lor pot să dea deja comandă la Millennium Retailing, o companie japoneză care vinde roboţi personalizaţi de tipul Actroid de la compania japoneză Kokoro, specializată în roboţi-recepţioneri. Un astfel de robot nu doar că arată identic cu stăpânul său, dar are şi aceleaşi expresii, voce, grimase faciale şi pot imita chiar şi mersul „stăpânilor”. Preţul unui astfel de robot este de 223.000 de dolari.

Odată ce premisele emoţionale au fost stabilite, roboţii au trecut la interacţiuni romantice, tipice oamenilor. Primul sărut între roboţi a avut loc pe 27 decemrbie 2008 la Taiwan Tech University. Profesorul de inginerie mecanică Chyi-Yeu Lin a creat cuplul de roboţi care s-a sărutat în faţa unui public de 400 de oameni. Cea mai dificilă parte din proiect a fost legată de coordonarea mişcărilor mâini – ochi şi mecanismele de menţinere a echilibrului în timpul sărutului. Roboţii au şase tipuri de expresii faciale tipice acestui gest care se obţin cu ajutorul unor puncte mobile din faţă.

Deşi roboţii nu pot fi încă achiziţionaţi, fac totuşi bani din vânzarea biletelor la show-urile lor amoroase. „Vrem să creăm un grup de roboţi autonomi ultrasofisticaţi care vor fi nişte performeri versatili în multe domenii. Nu doar că vor putea să cânte, să joace teatru şi să prezinte ştirile, dar vor fi capabili să interacţioneze într-un mod foarte complex cu oamenii. În prezent, ne concentrăm pe o gamă de roboţi în formă de animale în mărime naturală, cu trăsături umane, care să fie partenerii de joacă ideali pentru copii”, s spus Chyi-Yeu Lin la evenimentul de prezentare a roboţilor îndrăgostiţi.

Cei mai accesibili roboţi umanoizi pot fi comandaţi de pe site-ul principalului distribuitor de roboţi, Theroboshop.com, cu preţuri de la 169 de lire sterline, cât face un pentru Robosapien WaaWee, până la modele ca Nao Humanoid, cu un grad ridicat de autonomie, la preţul de 10.605 de lire sterline sau modelele dotate cu wireless, la preţul de 20.000 de lire.