Doliu în lumea filmului. O legendă s-a stins din viață. Durere imensă în cinematografie

Doliu imens în lumea filmului la nivel mondial. Potrivit Le Figaro, regizorul, scenaristul şi producătorul francez Bertrand Tavernier, organizator al festivalului Lumière, s-a stins din viață marți la vârsta de 79 de ani.

Tragicul anunț a fost făcut chiar de familia sa prin intermediul rețelelor de socializare. Potrivit acestora, Tavarnier a murit la Sainte-Maxime dans le Var. Familia, fanii, dar și Institutul Lumière, al cărui preşedinte a fost și-au exprimat trisetețea și durerea pentru această mare pierdere.

În ceea ce privește cauza decesului, familia nu a precizat acest aspect.

Bertrand Tavernier a fost autorul unor filme precum „Que la fête commence”, cu Philippe Noiret şi Jean Rochefort, şi „Coup de torchon”, cu acelaşi Noiret şi Isabelle Huppert. El şi-a început cariera în postura de critic și a devenit cunoscut în 1974, cu „L’Horloger de Saint-Paul”, prima colaborare a sa cu Noiret, care a jucat şi în „Le Juge et l’Assassin”.

Doliu imens în lumea filmului

În tinereţe, el  pus bazele cineclubului Nickelodéon, a devenit publicist, asistent al regizorului, actorului şi scenaristului Jean-Pierre Melville, înainte ca el însuşi să devină realizator de film.

În anul 1990, el a fost recompensat cu un trofeu BAFTA pentru cel mai bun film într-o limbă străină – „La vie et rien d’autre” (1989) – după ce, cu cinci ani înainte, fusese nominalizat pentru „Un dimanche à la campagne” (1984), film care i-a adus premiul pentru regie la Cannes.

Totodată, la Berlinală celebrul regizor a fost premiat de şase ori, dintre care o dată cu Ursul de Aur, pentru „L’appât” (1995). Întreaga sa activitate cuprinde şi patru trofee César, un premiu special al juriului la European Film Awards („La vie et rien d’autre, 1989), un trofeu Lumiere, pentru documentarul „Voyage à travers le cinéma français” (2016), şi cinci premii la San Sebastián.

Ultimul premiu primit a fost în 2015, la Veneţia, unde a câștigat Leul de Aur pentru întreaga carieră. În ultimii săi ani de viață, regizorul şi-a concentrat energia în restaurarea şi conservarea peliculelor vechi.