In Romania, activitatea de asigurare poate fi exercitata de o societate pe actiuni care nu poate fi inmatriculata in Registrul Comertului fara autorizatia prealabila emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.


In conformitate cu prevederile legii nr. 32/2000, autorizarea unui asigurator se va face parcurgandu-se urmatoarele etape:


1. obtinerea autorizarii de constituire, in vederea inmatricularii la Registrul Comertului, pentru care asiguratorii vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor urmatoarele documente:

a) cerere standard de autorizare, in forma prezentata in norme;


b) proiectul actului constitutiv;


c) copie de pe documentele care atesta varsarea integrala in numerar a capitalului social, in conditiile si in cuantumul prevazute in lege;


d) conditiile generale ale categoriilor de asigurari facultative incluse in obiectul de activitate, iar pentru asigurarile de viata, calcule specifice pentru rezerva matematica si elementele de calcul pentru tarifele de prima;

e) studiul de fezabilitate, care sa cuprinda informatiile prevazute in art. 12 alin. 4 din Lege si pct. 6 si 8 din Norma nr. 2/2001, asa cum se mentioneaza mai jos;

f) actionarii si persoanele semnificative, astfel cum sunt definite in legea nr. 32/2000, sa faca dovada ca indeplinesc criteriile prevazute la art. 2 pct. 6 si 7 din norme;

g) copie de pe documentele care atesta viramentul taxei de autorizare potrivit prevederilor legii nr. 32/2000 in contul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.


2. pentru obtinerea autorizarii de functionare pe baza careia asiguratorul va putea exercita o activitate de asigurare, astfel cum este definita mai sus, cu exceptia activitatii de intermediere, acesta va depune la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor urmatoarele documente:

a) cerere standard de autorizare conform modelului prezentat in norme;

b) copii de pe documentele care atesta constituirea societatii de asigurare, respectiv inregistrarea modificarilor care au intervenit fata de documentatiile avizate in baza legislatiei abrogate, si anume actul constitutiv autentificat, ho-tararea judecatoreasca de infiintare, certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului, codul fiscal, respectiv certificatele de inscriere de mentiuni la Registrul Comertului;

c) copie de pe documentele care atesta existenta capitalului social;

d) conditiile generale ale categoriilor de asigurari facultative incluse in obiectul de activitate, iar pentru asigurarile de viata, calcule specifice pentru rezerva matematica si elementele de calcul pentru tarifele de prima;

e) studiul de fezabilitate intocmit conform anexei din norme;

f) programul de reasigurare, care trebuie sa fie satisfacator in raport cu studiul de fezabilitate propriu sau din studiul de fezabilitate prezentat sa rezulte ca nu este necesar un astfel de program.


3. documentele prevazute la pct. 2 lit. d)-f) vor fi prezentate in vederea obtinerii autorizarii de functionare numai daca exista modificari totale sau partiale care sa determine o noua analiza din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va decide in termen de cel mult 4 luni de la data inregistrarii cererii asupra autorizarii de constituire sau asupra respingerii cererii de autorizare.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate acorda autorizatia prevazuta mai sus, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) intocmirea unui studiu de fezabilitate care va cuprinde cel putin informatii privind:

1. natura angajamentelor sau a riscurilor pe care asiguratorul isi propune sa le acopere;

2. metodele actuariale de calcul folosite pentru stabilirea tarifelor de prime;

3. principiile programului de reasigurare;

4. componentele fondului minim de siguranta;

5. resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor si, in cazul asigurarii de la clasa nr. 18 de la lit. B din anexa nr. 1 la lege (Asigurari de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor sau absentelor de la domiciliu ori de la locul de resedinta permanenta), resursele de care dispune asiguratorul pentru acordarea asistentei;

6. Politica de investitii, cu mentionarea principalelor domenii de investire si a coeficientului de lichiditate, urmarindu-se stabilirea concordantelor intre tipurile de obligatii si activele aflate in reprezentarea acestora.

7. Posibilitati de dotare cu soft corespunzator pentru evidentele care sa permita intocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.


Pentru primele trei exercitii financiare, studiul de fezabilitate cuprinde si:

1. estimarea cheltuielilor generale de administratie si cheltuielile cu comisioanele;

2. estimarea primelor si a daunelor;

3. bugetul de venituri si cheltuieli;

4. estimarea resurselor financiare necesare respectarii obligatiilor si a marjei de solvabilitate;

b) in cazul practicarii clasei de asigurari generale nr. 18 – Asigurari de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor sau absentelor de la domiciliu ori de la locul de resedinta permanenta, studiul de fezabilitate prevazut la lit.
a) cuprinde, pentru aceasta clasa, si urmatoarele informatii:

1. dovezi privind existenta personalului calificat;

2. dovezi privind dotarea cu echipamentul tehnic adecvat;

3. reteaua de asistenta ce urmeaza a fi folosita pentru indeplinirea obligatiilor aferente acestei clase de asigurari;

c) din studiul de fezabilitate prezentat rezulta ca societatea dispune de marja de solvabilitate minima;

d) capitalul social varsat de catre solicitant in contul unei banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei sau, in cazul unei societati mutuale, fondul de rezerva libera varsat in conformitate cu prevederile legale din domeniu;

e) numele societatii nu induce in eroare publicul;

f) societatea va desfasura exclusiv activitate de asigurare;

g) in cazul unui asigurator strain, solicitantul trebuie sa demonstreze ca este legal constituit in tara de origine;

h) asiguratorii care solicita autorizarea pentru clasa nr. 10 de la lit. B din anexa nr. 1, exclusiv raspunderea transportatorului, trebuie sa numeasca un reprezentant de despagubiri in fiecare stat membru;

i) asiguratorul detine un fond de siguranta in conformitate cu prevederile legale.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va respinge cererea de autorizare in cazul neindeplinirii cerintelor prevazute mai sus, precum si atunci cand constata una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

a) documentatia prezentata nu este intocmita in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

b) din documentatia prezentata rezulta ca:

1. asiguratorul nu va desfasura o activitate in conformitate cu prevederile prezentei legi;

2. actionarii semnificativi si persoanele semnificative nu indeplinesc criteriile stabilite prin norme;

3. necesitatea asigurarii unui management prudential al asiguratorului nu este satisfacuta in raport cu calificarea actionarilor si a membrilor, in mod direct sau indirect;

c) analiza studiului de fezabilitate indica faptul ca asiguratorul nu poate asigura realizarea obiectivelor stabilite si in conditii compatibile cu reglementarile privind practica prudentiala, care sa protejeze in mod adecvat asiguratii;

d) exista o forma de asociere prin intermediul careia actionariatul, pana la ultima persoana fizica implicata, nu este adus la cunostinta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.




Cand devine scadent un bilet la ordin?


Cristian Zota – Brasov




Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlu este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane, denumita beneficiar, care are calitatea de creditor.
Intr-un bilet la ordin platibil la vedere, sau la un anume timp de la vedere, se poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. In orice alt bilet la ordin, aceasta stipulatiune se socoteste nescrisa.
Cifra dobanzii va trebui sa fie aratata in biletul la ordin; in lipsa acestei aratari stipulatiunea se socoteste nescrisa.
Dobanda curge de la data emisiunii biletului la ordin daca o alta data nu este aratata.
Scadenta biletului la ordin poate fi:


1. La vedere;


2. La un anume timp de la vedere;


3. La un anume timp de la data emisiunii;


4. La o zi fixa.


Biletele la ordin cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule.


– Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit.


– Pentru a nu obliga pe debitor sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata.


– Scadenta trebuie sa fie unica, titlul cu scadentele succesive fiind nul.


– Scadenta trebuie sa fie posibila. Titlurile care poarta o scadenta anterioara datei de emitere sau o scadenta ce nu poate verifica sunt nule.


– Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul titlului.


– Scadenta poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa.


Biletul la ordin la vedere este platibil la prezentare: El trebuie prezentat spre plata in termen de un an de la data sa. Acest termen poate fi redus.


Scadenta la vedere e socotita la data corespunzatoare din luna in care plata trebuie sa fie facuta. In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.


– Daca scadenta este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimata in zile, saptamani, luni si ani de la data emiterii.


– Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, prin aceste termene se vor intelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.


– Expresii ca “opt zile” sau “cincisprezece zile” se inteleg nu in sensul de o saptamana sau doua, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective.


– Daca scadenta este fixata pe luni, prin expresii ca “trei luni de la data…”, scadenta se calculeaza fara a tine seama de variatia numarului de zile calendaristice ale fiecarei luni. In cazul concret considerat, scadenta are loc in ziua calendaristica corespunzatoare a lunii stabilite.


– Daca un bilet la ordin este scadent la una sau mai multe luni si jumatate de la o anumita data sau de la vedere, se calculeaza mai intai lunile intregi si apoi jumatatea.


– Daca un bilet la ordin este scadent intr-un anumit an sau peste un numar de ani, atunci scadenta va fi in ziua si luna anului indicat, care vor corespunde numarului zilei si lunii emiterii.
Cand un bilet la ordin este platibil la o zi fixa intr-un loc unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera facuta dupa calendarul locului de plata.


– Numarul de zile calendaristice, in cazul biletelor la ordin platibile la un anumit termen de la data emiterii, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularitati in cazul trecerii de la orarul de vara la cel de iarna si invers).


Posesorul unui bilet la ordin platibil la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.


– Posesorul biletului la ordin platibil la o zi fixa sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sa ceara debitorului plata fie in ziua in care este platibil biletul, fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei platii.


– Daca in intervalul celor doua zile lucratoare admise pentru amanarea platii peste ziua scadentei intervine o sarbatoare legala de o zi sau mai multe, numarul de zile reprezentand sarbatoarea legala se adauga tolerantei de doua zile lucratoare mentionate.


– Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadenta la locul si adresa indicate pentru plata.


– Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.


Nu va fi considerata ca prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplata.


– In cazul in care locuinta sau sediul debitorului nu poate fi gasit, atunci posesorul trebuie sa ceara plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. In situatia in care nici prin acest mijloc debitorul nu este gasit, atunci se va dresa un “protest in vant”.


Cand biletul la ordin nu este prezentat spre plata in termenul fixat, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie legal abilitata sa efectueze astfel de operatiuni, pe cheltuiala si riscul posesorului biletului la ordin, recipisa depunandu-se la judecatoria locului de plata.
Prin aceasta, debitorul se elibereaza legal de obligatia de plata pe care o avea fata de beneficiarul biletului la ordin.