Din Ungaria până-n Polonia: de ce virusul copleşeşte Europa de Est?

O creștere atât de puternică încât l-a obligat pe Viktor Orban să ia noi măsuri restrictive. Republica Cehă, considerată de multă vreme „bolnavul Europei” prin excelență, a zădărnicit eforturile excelente depuse pentru limitarea primului val, devenind cea mai proastă țară din lume din punctul de vedere al mortalităţii.

Un primat trist, pe care Praga îl împărtășește cu Varșovia. Cel mai mic numitor comun al acestor trei țări priveşte așa-numitele variante de Sars-CoV-2, mai contagioase și, prin urmare, mult mai periculoase decât forma tradițională a virusului. În general, Europa de Est a implementat o campanie masivă de vaccinare, însă cu toate acestea, nu reuşeşte să scape de infecţie. Dimpotrivă: diferitele curbe epidemiologice au început din nou să crească, făcând să reapară fantomele primăverii trecute.

Având în vedere relația dintre numărul deceselor zilnice și populație și citând datele Johns Hopkins, observăm că Republica Cehă ocupă prima poziție în lume a acestui trist clasament. Valoarea este emblematică: Praga numără 2,7 decese pe zi pentru fiecare 100.000 de locuitori. În total – până pe 14 martie – guvernul ceh a înregistrat oficial 23.226 de victime, fiind urmat de Slovacia, cu 1,79 de decese și de Ungaria, cu 1,47 victime zilnice la 100 000 de locuitori.

Italia, care se luptă cu înăsprirea măsurilor restrictive și cu noi cazuri în creștere, menține în medie 0,54 decese zilnice la 100.000 de cetățeni.

La ce folosesc aceste date? Pentru a înțelege viteza cu care Sars-CoV-2 ucide oamenii și atacă populația. Cu cât obținem o valoare ridicată, cu atât situația este teoretic mai gravă. Și, văzând cifrele, se observă că majoritatea țărilor din Europa de Est au probleme serioase. Chiar mai mult decât Brazilia, marele „bolnav istoric”.

Greşelile comise de Praga

Republica Cehă este a doua națiune din lume în ceea ce privește rata de noi infecții, cu o medie săptămânală de 105 cazuri pe zi la 100.000 de persoane (Italia este încă la 36). Surse locale povestesc de spitale incapabile să mai facă faţă situaţiei şi de cadre sanitare aflate sub presiune de mai mult săptămâni. Premierul Andrej Babis a autorizat vaccinul Sputnik și a lansat un nou lockdown în încercarea de a stabiliza un scenariu de coșmar. Potrivit experților, curba ar putea începe să scadă în curând, dar mult prea încet.

CNN a încercat să rezume greșelile făcute de Praga, începând cu relaxările mult prea hazardate, un scepticism rampant privind necesitatea de a purta măști și fabrici care nu s-au închis niciodată complet.

„Guvernul a adoptat nefericita strategie de a lua decizii pe baza capacităților spitalicești ale momentului, ceea ce înseamnă că deseori se dovedesc a fi tardive”, a explicat Jan Kulveit, cercetător principal la Institutul Future of Humanity, un institut de cercetare multidisciplinar de la Universitatea din Oxford, Anglia.

Ungaria și Polonia copleșite de virus

Cuvintele lui Kulveit sunt foarte importante. Același expert explică în continuare:

„Există o diferență uriașă între adoptarea la timp a măsurilor și o întârziere de 10 zile, care, în contextul în care numărul reproducerilor este de 1,4, înseamnă o dublare a epidemiei „.

Prin urmare, măsurile de precauție luate târziu au contribuit la generarea de situații la limita sustenabilităţii.

În Ungaria există în medie 150 de decese pe zi și un record de spitalizări. Cu toate acestea, 11,9% din populația adultă a primit cel puțin o doză de vaccin (un procent mai mare decât media UE care e de 7%). Situație deloc diferită de cea din Polonia, unde variantele lovesc puternic. În februarie, guvernul polonez a redeschis pârtiile de schi, hotelurile, teatrele și cinematografele. Acum, poate din cauza ușurinței cu care a repornit țara, Varșovia trebuie să facă față unui cvasi dezastru al sistemului de sănătate, arată Il Giornale.

Sursă foto: Dreamstime